Cabinetul Ministrului Consultării Publice şi Dialogului Social, Gabriel Petrea, are în lucru o serie de modificări la Legea 544/2001, care le oferă posibilitatea cetăţenilor şi ziariştilor să solicite informaţii de la instituţiile publice. În baza acestei legi sunt făcute public multe dintre neregulile care există în cadrul sistemelor din Justiţie, Sănătate, etc. Legea va fi modificată ca răspuns la o solicitare făcută de Ministrul Sănătăţii, Florian Dorel Bodog.
Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social (MCPDS) are în acest moment în desfăşurare o consultare publică cu privire la oportunitatea modificării Legii nr. 544/2001 în sensul eficientizării şi uşurării accesului la informaţiile de interes public. Cel puţin aşa sună varianta oficială pentru o cenzură legală a presei.
“Nu există şi nu a existat niciodată intenţia de a modifica Legea nr. 544/2001 a accesului la informaţii de interes public în sensul îngrădirii accesului. Intenţia MCPDS nu este de a restrânge drepturi ci pur şi simplu de a simplifica atât munca cetăţenilor care solicită informaţii cu privire la activitatea şi modul de cheltuire a banului public, cât şi a funcţionarilor publici care sunt puşi să răspundă pe acelaşi subiect de mai multe ori” a precizat Ministrul Gabriel Petrea.
În urma discuţiilor avute atât cu sectorul neguvernamental, cât şi cu asociaţiile instituţiilor administraţiei publice, Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social a primit semnale constatate cu privire la anumite deficienţe în aplicarea Legii nr. 544/2001.
În acest sens Ministrul Gabriel Petrea a decis o consultare instituţională şi a transmis solicitări către toate ministerele, prefecturile, consiliile judeţene, primăriilor de municipiu, oraşe, precum şi structurilor asociative ale administraţiei publice locale, în vederea preluării disfuncţionalităţilor din practică “Am dispus o consultare generală în privinţa oportunităţii modificării Legii nr. 544/2001 pentru eficientizarea procesului de furnizare a informaţiilor de interes public. După centralizarea tuturor răspunsurilor vom comunica public dacă este oportună modificarea legii, precum şi propunerile primite în acest sens”, mai spune ministrul Petrea.
Modificări făcute pe o lege care se vrea abrogată
Potrivit ziaristelor Codruţa Simina şi Bianca Felseghi, Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social doreşte să modifice Legii 544/2001 ca urmare a unor solicitări venite din partea reprezentanţilor Ministerului Sănăţii care spun că cetăţenii abuzează de această lege şi că informaţiile solicitate sunt publice pe site-urile instituţiilor! Aceste opinii sunt departe de a fi adevărate ele frizând nesimţirea aparatnicilor înşurubaţi pe criterii politice în diferite funcţii la stat. Indiferent că este vorba de o instituţie care administrează la nivel naţional sau local, răspunsurile la solicitările venite în baza Legii 544/2001 sunt, de cele mai multe ori, lacunare sau inexistente.
Spre exemplu, la Prefectura Cluj există o solicitare din partea Gazeta de Cluj vizavi despre gestionarea fondurilor guvernamentale pentru persoanele sinistrate din judeţul Cluj la care nu a fost emis nici un răspuns, acesta fiind doar un singur exemplu care arată modalitatea prin care funcţionarii respectă legea respectivă.
În acelaşi timp, Legea 544 a suferit o serie de modificări anul trecut însă ele nu sunt respectate. Prin HG 478 din iunie 2016 s-a stabilit că termenele de transmitere a informaţiei (5 zile pentru refuzul de a răspunde, 10 zile pentru informaţii identificabile, 30 de zile pentru informaţii elaborate) au fost clarificate, precizându-se că nu este vorba de zile lucrătoare. În cazul solicitărilor transmise prin e-mail, instituţiile publice sunt obligate să transmită, din oficiu şi din iniţiativa lor, numere de înregistrare pentru cereri. Regula se schimbă la solicitările primite în scris – acestea primesc răspuns în care li se comunică numărul de înregistrare doar dacă emitentul specifică asta. Lipsa semnăturii olografe de pe solicitarea transmisă prin mail nu poate constitui un motiv de nefurnizare a informaţiilor solicitate – este unul dintre motivele cel mai des invocate de administraţiile locale pentru a nu furniza răspunsuri solicitărilor de informaţii publice.
Justiţia se joacă de-a călăul
Nu este pentru prima dată când instituţiile statului încearcă să cenzureze presa. În urmă cu cinci ani, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) cerea executivului să cenzureze acea parte a presei care critică deciziile consiliului printr-un “mecanism de responsabilizare a reprezentanţilor celorlalte puteri”. Adică din cauza criticilor apărute în presă la adresa reprezentanţilor magistraţilor imaginea ţării în lume va fi pătată şi, mai mult, presa va destabiliza statul dacă va continua să atragă atenţia că membrii unui for legislativ nu se pot întruni pentru a asigura, indirect, numirea ministrului Justiţiei.
“Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, reunit în şedinţa din data de 5 septembrie 2012. Constată că atacurile concertate din zona mass media, precum şi din anumite zone ale politicului, la adresa puterii judecătoreşti, a Consiliului Superior al Magistraturii şi personal a membrilor acestuia provin din raţiuni străine de scopul asigurării stabilităţii instituţionale a României, care vizează interese personale sau politice contrare statului de drept şi conduc la deteriorarea imaginii ţării şi la izolarea României ca Stat Membru al UE. Astfel, se încalcă normele democratice şi principiile statului de drept”, arăta cererea CSM.
Însă, ţinând cont că iniţiativa de acum vine din cadrul guvernului, lucrurile sunt mult mai grave.
CSM vrea să-i pună pe ziarişti cu botul pe labe
În urma unui scandal iscat cu ocazia unor percheziţii făcute de procurori la locuinţele unor judecători din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), reprezentanţii CSM au considerat mai util să atragă atenţia ziariştilor că nu ar fi trebuit să publice informaţiile venite pe surse, în loc să investigheze care au fost sursele din interiorul DNA care au oferit aceste informaţii.
La acuzaţiile venite din partea presei, Ministrul Gabriel Petrea a comentat pe contul lui de facebook că „nu există şi nu a existat niciodată intenţia de a modifica Legea nr. 544/2001 a accesului la informaţii de interes public în sensul îngrădirii accesului.
Intenţia MCPDS nu este de a restrânge drepturi, ci pur şi simplu de a simplifica atât munca cetăţenilor care solicită informaţii cu privire la activitatea şi modul de cheltuire a banului public, cât şi a funcţionarilor publici care sunt puşi să răspundă pe acelaşi subiect de mai multe ori”.
