Grecii de la Proodeftiki au pierdut procesul cu Compania de Drumuri pentru drumul Cluj – Bistriţa

159

La jumătatea lunii trecute, Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris a dat câştig de cauză Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere în procesul de 4,6 milioane de euro pe care compania grecească Proodeftiki l-a deschis împotriva Companiei de Drumuri pentru rezilierea contractului aferent lucrărilor de reabilitare a drumului Cluj – Bistriţa. Licitaţia a fost atribuită în 2004, fiind cunoscută drept unul dintre ultimele ”tunuri” ale lui Miron Mitrea, pe atunci Ministru al Transporturilor. Chiar dacă nici măcar nu şi-au adus utilajele pe tronsonul de drum, cei de la Proodeftiki au primit suma de 3.594.000 de euro din totalul de 3.800.000 de euro, cât reprezenta programul anului 2005, şi, ulterior, au dat compania de Drumuri în judecată.

 

În 2004, când funcţia de Ministru al Transporturilor era ocupată de Miron Mitrea, compania grecească Proodeftiki a primit contractul de reabilitare a drumului care leagă Clujul de Bistriţa. Chiar dacă, la vremea respectivă, nici măcar nu şi-au adus utilajele pe tronsonul de drum care trebuia reabilitat, compania tot a primit o mare parte din contract, iar pentru că, ulterior, oficialii Companiei de Drumuri au dorit să rezilieze contractul pentru că nu se făcea nici o lucrare de reabilitare, cei de la Proodeftiki au deschis un proces împotriva Companiei de Drumuri cerând 4,6 milioane de euro.

Abia la mijlocul lunii trecute, în cadrul Curţii Internaţionale de Arbitraj de la Paris, Compania de Drumuri a primit câştig de cauză în acest proces.

Potrivit unor informaţii din cadrul Companiei de Drumuri, în cadrul procesului au fost respinse în totalitate pretenţiile companiei Proodeftiki în valoare de 4.625.646,96 de euro, cu dobânzile aferente, procesul fiind câştigat în totalitate. Deschiderea procesului a fost iniţiată de compania grecească pentru rezilierea contractului pentru reabilitarea DN17 Cluj – Bistriţa Năsăud – Bistriţa km 6+500 – 58+900.

La data respectivă, potrivit datelor oficiale reiese că firma Proodeftiki a primit suma de 3.594.000 de euro din totalul de 3.800.000 cât reprezenta programul anului 2005. Ulterior, printr-o adresă către CNADNR, s-a atras atenţia asupra faptului că firma Proodeftiki nu a lucrat deloc pe tronsonul din DN17 câstigat în urma licitaţiei, contractul fiind reziliat în perioada mandatului lui Radu Berceanu.

Potrivit surselor, acest proces a fost câştigat şi cu ajutorul unei firme de avocatură al cărei onorariu a fost de aproximativ un milion de euro.

 

Cecilia… preferata transportatorilor

De-a lungul timpului, Ministerul Transporturilor a avut mai multe procese cu grecii de la Proodeftiki. În cadrul unora dintre ele a fost angajată şi firma de avocatură Cecilia Popa&Asociaţii, una dintre firmele de avocaţi care au avut ”lipici” în special la procesele acestui minister, primind sume importante de bani.

Potrivit unui raport al curţii de conturi, un caz special al cheltuielilor făcute de cei de la CNADNR este cel al cheltuielilor făcute cu o casă de avocatură care, până să intre în afaceri cu acest minister, era necunoscută. Este vorba de “Cecilia Popa & Asociaţii” care are sute de contracte de consultanţă juridică cu statul în diverse domenii. Cecilia Popa, patroana casei de avocatură, a intrat în Baroul Bucureşti în 2001, iar în 2004 a obţinut un contract cu statul român, acela de a face exproprierile în cazul “Bechtel-Autostrada Transilvania”. În 2004 tariful minim pe dosar de expropriere se situa între 1.000 -1.500 de euro, iar potrivit unui articol din cadrul contractului, casa de avocatură era plătită şi în procente. Dacă valoarea terenului era de cinci miliarde de lei, avocatul încasa 500 de milioane de lei pe dosarul de expropriere. Numai în zona Clujului au fost peste 4.200 de cazuri. În afara de exproprierile pentru contractul Bechtel, Cecilia Popa a mai obţinut contracte de asistenţă juridică şi pentru alte tronsoane de drumuri, între care şi Autostrada Soarelui (Bucureşti-Constanţa). Pentru serviciile juridice presupuse de exproprierea a 826 de hectare de pe sectoarele 2B si 3C ale autostrăzii Braşov-Borş, firma cu pricina a încasat deja 34,66 milioane RON de la CNADNR. În schimbul acestor bani a livrat numai 3260 de hotărâri de expropriere, aşadar preţul mediu plătit de CNADNR pentru semnătura pe o singură expropriere a fost de peste 10.600 de lei. Asta fără a pune în nici un fel la socoteală preţul efectiv de răscumpărare a suprafeţelor. Un alt contract cel puţin la fel de important este cel pentru exproprierea unor porţiuni de teren de pe traseul autostrăzii Bucureşti – Braşov, încheiat în 2005.

 

Avocaţii Ministerului Transporturilor

Conform MO, în 3 martie 2008, Cecilia Popa a făcut o donaţie către PD-L în valoare de 49.000 de lei. În anul donaţiei, cabinetul a încasat peste 6,1 milioane de euro, potrivit Registrului de plăţi al CNADNR. De asemenea, 300.000 de euro au intrat în conturile avocaţilor sub formă de penalităţi pentru plata întârziată a unor facturi. În 2009, biroul Ceciliei Popa a încasat de la CNADNR 2,3 milioane de euro plus 10.000 de euro, penalizări la întârzierea plăţii unor facturi, potrivit aceluiaşi Registru.

Ea nu este singura care a câştigat de pe urma exproprierilor. Avocat Toma Dragomir a făcut exproprierile de pe tronsonul dintre kilometrii 0 şi 62 al autostrăzii Bucureşti-Braşov, iar contractul încheiat a fost în valoare de 9,7 milioane de lei pentru exproprierea a 321 de hectare.

Avocata Simona Neagu, a primit un contract de asistenţă la semnarea contractului cu Bechtel, motiv pentru care a primit 5,2 milioane de euro. Ministerul Transporturilor a fost consiliat de consorţiul Louis Berger SAS, Louis Berger Group, Credinvest International Corporate Finance LTD şi Tuca, Zbârcea şi Asociaţii, valoarea contractului fiind de patru milioane de euro pentru realizarea autostrăzii Ploieşti-Braşov.

 

Grecii de pe drumurile româneşti

De-a lungul timpului, firma grecească Proodeftiki a obţinut mai multe contracte de reabilitare de drumuri în România în diferite asocieri dubioase. Societatea „Proodeftiki-Atemke-Efklidis SA Grecia, sucursala Cluj”, înregistrată în 1998, avea un capital social de zero lei şi nu figura cu participare străină la capital.

În arhivele Ministerului Finanţelor mai figurează o firmă grecească, AEGEK SA Atena, Sucursala Bucureşti, înregistrată în 22 ianuarie 2004.

O altă firmă grecească, Efklidis, apare o singură dată în scriptele Ministerului Finanţelor: Efklidis SA Atena, Sucursala Bucureşti România, firmă înregistrată în 2002. În 2003, Efklidis a avut profit de 176 milioane lei.

Proodeftiki apare însă de patru ori în arhiva ministerului. Proodeftiki Construct SRL, înfiinţată în 1998, a fost radiată ulterior în 2000. Un an mai târziu apare din nou Proodeftiki Construct SRL. Adresa firmei: Cluj Napoca, Piaţa Cipariu, nr. 9. La aceeaşi adresă însă figura şi firma „Proodeftiki-Atemke-Efklidis SA Grecia, sucursala Cluj”! Proodeftiki Management SRL cu sediul în Bucureşti, firmă înfiinţată în 1998 şi de asemenea, Proodeftiki SA Atena Grecia, Sucursala Bucureşti fiinţează din 2002.

Sebastin Albescu

LĂSAȚI UN MESAJ