Klaus Iohannis urmează să adopte Legea Big Brother care a trecut de votul Camerei Deputaților la mijlocul acestei săptămâni. Cu toate acestea, legea a fost desființată de Curtea Constituţională care a sancționat accesul la date cu caracter personal, pe motiv că aduc atingere vieţii private. Este vorba de acele normative care reglementau prelucrarea datelor în cazul cartelelor pre pay, dar şi accesul, în general, la datele personale. Legea care a primit 182 din voturile deputaților este un proiect al președintelui Iohannis, însă ea poartă semnăturile liderilor politici din acest moment.
Legea Big Brother care a fost adoptată la mijlocul acestei săptămâni de plenul Camerei Deputaților arată că „la solicitarea instanţelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice destinate publicului şi furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice pun la dispoziţia acestora de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecţia datelor cu caracter personal”. Prevederea este o combinaţie a două articole din legea 298/2008 care a fost declarată neconstituţională. Dispoziţiile fuseseră preluate în legea 82/2012, care a fost declarată neconstituțională.
De asemenea, proiectul asumat de liderii tuturor partidelor prevede că solicitările care sunt făcute de organele de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale – SRI, SIE, SPP, MApN, MAI şi MJ, prin structuri specializate – sunt „supuse dispoziţiilor articolelor 14, 15, 17-23 din legea 51/1991 privind siguranţa naţională”. Acestea fac însă referire la articolul 13 din legea 51/1991. O formulare similară a picat la Curtea Constituţională odată cu legea 82/2012.
După ce a fost critica de societatea civilă și declarat neconstituțional, succesul acestui nou proiect al legii Big Brother pare că se sprijină pe doi piloni. În primul rând, proiectul poartă semnăturile liderilor politici din Guvern: Victor Ponta, Vasile Blaga, Alina Gorghiu, Gabriel Oprea, Kelemen Hunor, Daniel Constantin și Varujan Pambuccian, care au preluat prin semnătură această inițiativă. Astfel, acestui proiect îi este asigurată majoritatea parlamentară atunci când proiectul va fi supus la vot.
Deputatul UDMR Mate Andras: legea nu respectă dreptul la viață privată
Deputatul clujean UDMR, Mate Andras, a apreciat că acest proiect de lege în forma în care este prezentată încalcă decizii ale CCR de neconstituţionalitate pe motiv că nu este o protecţie sigură a datelor personale şi nu respectă dreptul la viaţă privată.
Potrivit prevederilor legislative care vor fi promulgate de Iohannis, datele de trafic referitoare la abonaţi şi utilizatori, prelucrate şi stocate de către furnizorul unei reţele publice de comunicaţii electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicaţii electronice destinat publicului vor trebui şterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de trei ani de la data efectuării comunicării.
De asemenea, prelucrarea datelor de trafic, în scopul stabilirii obligaţiilor contractuale ce privesc abonaţii serviciilor de comunicaţii cu plata în avans va fi permisă până la împlinirea unui termen de 3 ani de la data efectuării comunicării. Conform textul legislativ, când sunt transmise în format electronic, solicitările şi răspunsurile se semnează cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, pentru asigurarea integrităţii datelor.
Potrivit legii, la solicitarea instanţelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi al securităţii naţionale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de reţele publice de comunicaţii de reţele electronice destinate publicului pun la dispoziţia acestora, de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecţia informaţiilor cu caracter personal.
De ce a picat legea la Curtea Constituțională
„Curtea mai constată că, potrivit art.13 lit.e) din lege, organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale pot, în condiţiile existenţei unor ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României, astfel cum sunt definite acestea la art.3 din Legea nr. 51/1991, să solicite obţinerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de reţele publice, de comunicaţii electronice ori furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, altele decât conţinutul acestora, şi reţinute de către aceşti a potrivit legii, fără ca acest articol ori art.14 din lege să prevadă că această solicitare trebuie să fie autorizată de către judecător”, se arată în motivarea judecătorilor constituţionali.
Legea lui Vreme
Inițial, proiectul legii Big Brother a fost inițiat de fosul ministru al Comunicaţiilor, Valerian Vreme, un IT-ist format înainte de 1989. Vreme este membru PDL şi a cultivat în ministerul pe care îl conduce o adevărată “pepinieră” de persoane valoroase. În primul rând, ministrul comunicaţiilor a plătit un şef de cabinet care nu este trecut pe statul de plată al instituţiei, în persoana lui Ionuţ Goguţ, un partener de afaceri din Oneşti. Vreme împarte cu Goguţ acţiunile firmelor Microtec SRL şi UM-Soft SRL. Apoi, Marius Fecioru, secretar de stat în minister, şi-a pus parafa pe nenumărate contracte încheiate între minister şi SC Romsys, o societate “abonată” la o serie de structuri informative. Cătălin Niculescu, care face parte din consiliul de administrare al SC Romtelecom, este fiul unui colonel în rezervă SIE, şi a ocupat o funcţie de consilier în minister când a izbucnit scandalul de spionaj în care a fost implicat fostul ministru, Nagy.
