Judecarea apelului în dosarul în care Dragnea a fost condamnat la trei ani şi şase luni de închisoare a fost amânată

420

Primul termen în apelul din dosarul angajărilor fictive de la Direcţia pentru Protecţia Copilului Teleorman, în care Liviu Dragnea a fost condamnat la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare, care ar fi trebuit să aibă loc luni la Curtea Supremă, a fost amânat până pe 5 noiembrie.

UPDATE 9.25 Liviu Dragnea trage de timp, fiind reprezentat de un avocat din oficiu la primul termen al apelului la condamnarea de trei ani şi jumătate la închisoare cu executare in Dosarul „Angajărilor fictive“. Apărătorul din oficiu al liderului PSD a cerut o amânare pentru angajarea unui alt avocat, cerere care a fost aprobată. Următorul termen s-a fixat pentru data de 5 noiembrie.

UPDATE 9.10 A început şedinta Completului de 5 judecători care judecă dosarul lui Liviu Dragnea, în absenţa liderului PSD.

UPDATE 9.00 Câteva zeci de susţinători ai liderului PSD s-au adunat în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Ei poartă pancarte pe care scrie „Jos statul paralel“ şi „Procesul lui Liviu Dragnea este unul politic“. Jandarmii au încercat să disperseze mulţimea.

Urmează o nouă perioadă cu emoţii pentru liderul PSD, Liviu Dragnea. Astăzi, dosarul angajărilor fictive de la Direcţia pentru Protecţia Copilului Teleorman, în care şeful Camerei Deputaţilor a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi jumătate la închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu, intră în faza de apel. Cazul va fi judecat de completul condus de Iulian Dragomir, vicepreşedintele Curţii Supreme.

Din complet mai fac parte ca membrii titulari judecătorii Cristina Neniţa, Daniel Gradinaru, Florentina Dragomir şi Valeria Lefterache. Membrii supleanţi sunt judecătorii Maricela Cobzariu, Dan Enescu, Valentin Selaru şi Silvia Cerbu. Liderul PSD nu pare foarte fericit de membrii completului care urmează să judece apelul. De aceea a contestat în repetate rânduri modul de formare a completelor de 5 magistraţi.

Contestarea completelor de 5 judecători

Săptămâna trecută guvernul condus de Viorica Dăncilă a sesizat Curtea Constituţională cu privire la modul în care Curtea Supremă pune în aplicare noile prevederi din Legile Justiţiei cu privire la formarea acestor complete de cinci. Decizia Executivului a venit după mai multe declaraţii ale liderului PSD în care îi acuza pe magistraţii de la Curtea Supremă că nu respectă modificările aduse la Legea 304/2004, promulgată în luna iulie.   Legea 304/2004, înainte de a fi modificată chiar de PSD, spunea că preşedinţii celor două Complete de 5, ca membri de drept, sunt vicepreşedintele Înaltei Curţi şi şeful Secţiei penale, iar ceilalţi opt membri se aleg prin tragere la sorţi.

Noua formă a legii, unde toţi cei zece judecători se aleg prin tragere la sorţi, nu are însă o normă tranzitorie, care să precizeze ce se întâmplă cu completele formate după vechea reglementare. Astfel că, magistraţii de la Curtea Supremă au decis că se aplică principiul juridic al continuităţii: completele formate la începutul lui 2018 îşi continuă activitatea, iar noile complete se constituie la începutul anului viitor, după noua lege.

  Dezincriminarea abuzului în serviciu  

Înainte de asta însă, la doar 12 zile de la condamnarea liderului PSD, parlamentarii coaliţiei PSD-ALDE din Comisia pentru Legile Justiţiei prin modificările aduse Codului Penal aproape că au dezincriminat infracţiunea de abuz în serviciu. Astfel, în noua formă, apar condiţii mult mai restrictive, fapta de abuz fiind penală numai dacă este făcută cu scopul de a obţine „pentru sine, soţ, rudă, sau afin până la gradul al II lea inclusiv, un folos patrimonial”.

În contextul în care Dragnea este acuzat că a angajat fictiv două membre de partid, şi cum acestea nu îi sunt rude şi nici nu a obţinut un folos patrimonial, acuzaţia de abuz în serviciu ar urma să cadă. Dacă va fi adoptată în acestă formă şi intră în vigoare, Dragnea scapă de acuzaţia de instigare la abuz deoarece se va aplica legea mai favorabilă. Legea pentru modificarea Codului Penal a fost contestată la Curtea Constituţională atât de preşedintele Iohannis cât şi de magistraţii de la Curtea Supremă. Instanţa urmează să se pronunţe în 16 octombrie asupra constituţionalităţii acestor modificări.

Cum au motivat judecătorii condamnarea lui Dragnea   Magistraţii de la Curtea Supremă au arătat în motivarea sentinţei la 3 ani şi jumătate de închisoare că, prin influenţă şi putere, Dragnea a determinat-o pe fosta directoare a Direcţiei pentru Protecţia Copilului Teleorman, Floarea Alesu să săvârşească infracţiunea de abuz în serviciu.

„Funcţiile deţinute de inculpatul Dragnea Liviu în perioada infracţională, de preşedinte, atât al Consiliului (…) cât şi al organizaţiei judeţene a P.S.D (…), îi confereau acestuia autoritate, putere şi influenţă, realizând contextul favorabil iniţierii şi desfăşurării activităţii infracţionale”, se arată în motivarea condamnării.

„Modul în care inculpata Alesu Floarea a acţionat, (…) fără a se opune şi fără a cere explicaţii, ci, pur şi simplu, a pus în practică solicitarea acestuia, reprezintă reflecţia exercitării cu succes de către inculpat a influenţei şi autorităţii de care dispunea”, subliniază judecătorii. În acest punct magistraţii fac trimitere la mai multe studii sociologice, notând că „puterea este capacitatea unui individ de a influenţa, modifica comportamentul altui individ, de a-l supune voinţei proprii. Conducerea şi puterea sunt esenţial sinonime”.    Magistraţii au considerat „sugestivă şi relevantă” declaraţia martorei Chera Mirela care (…) a arătat: „Liviu Dragnea era un fel de Dumnezeu, în sensul că toată lumea îl asculta, să nu îl supere”. Liviu Dragnea a declarat apel în 22 iunie, chiar a doua zi după sentinţa Curţii Supreme. O săptămână mai tîrziu DNA formula propriul apel, procurorii fiind nemulţumiţi de achitarea liderului PSD pentru instigare la fals intelectual. Totodată ei au considerat şi pedeapsa cu executare prea mică, după ce la ultimul termen ceruseră o pedeapsă de 7 ani şi jumătate.

Sursa: adevarul.ro