Magistrații din cadrul asociațiilor profesionale ale judecătorilor și procurorilor au semnat o adresă către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) prin care cer să revoce decizia Consiliului prin care se legitimează implicarea Serviciului Român de Informații în instanțe. CSM a decis că afirmațiile generalului SRI Dumitru Dumbravă care vede instanțele ca pe un ”câmp tactic” al SRI-ului nu au cum să afecteze independența justiției. Magistrații consideră că declarațiile Generalului SRI Dumitru Dumbravă au creat aparența unei intruziuni nelegale a SRI în actul de justiție, aparență “suficientă prin ea însăși pentru ca CSM să fi constatat afectarea independenței justiției prin afirmațiile menționate”.
Potrivit memoriului semnat de reprezentanții asociațiilor judecătorilor și cea a procurorilor din România au făcut o plângere prealabilă în care cer CSM-ului să își revizuiască decizia prin care Inspecția Judiciară a conchis că afirmațiile generalului SRI Dumitru Dumbravă vizavi de relația dintre SRI și instanțe nu au afectat în nici un fel independența justiției.
Potrivit memoriului, ”Prin hotărârea nr. 636 din 15 iunie 2015 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins solicitarea trimisă de subscrise de a ne fi puse la dispoziţie informaţiile transmise de Serviciul Român de Informaţii, având în vedere că acestea au fost clasificate ca secrete de serviciu. De asemenea, s-a decis că afirmaţiile făcute de domnul general Dumitru Dumbravă, seful Direcţiei Juridice din cadrul Serviciului Român de Informaţii, cuprinse în interviul din data de 30.04.2015, publicat pe site-ul juridice.ro, nu sunt de natură a aduce atingere independenţei sistemului judiciar. Cu privire la prima parte a hotărârii, cea privind respingerea cererii asociaţiilor de a li se pune la dispoziţie date transmise de S.R.I., aceasta a fost făcută cu încălcarea prevederilor art. 33 din HG 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România. În mod eronat se indică ca temei legal dispoziţiile art. 19 din HG nr. 585/2002 în condiţiile în care nu am solicitat declasificarea acestor acte, ci doar accesul la conţinutul lor. Condiţiile prevăzute de lege pentru acest acces sunt prevăzute de art.33, potrivit căruia accesul la informaţii clasificate este permis cu respectarea principiului necesităţii de a cunoaşte numai persoanelor care deţin certificat de securitate sau autorizaţie de acces, valabile pentru nivelul de secretizare al informaţiilor necesare îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.
Ca atare, condiţiile necesare sunt: existenţa unui certificat de securitate sau autorizaţii de acces – condiţie ce nu se aplică magistraţilor – şi existenţa “necesităţii de a cunoaşte”. Or, această condiţie este în mod evident îndeplinită, având în vedere că actele respective cuprind explicaţii esenţiale pentru soluţionarea unei sesizări făcute de către subscrise.
Reamintim că iniţiativa declanşării acestei proceduri nu a aparţinut Consiliului Superior al Magistraturii, ci s-a făcut la cererea expresă a asociaţiilor profesionale, interesul nostru pe parcursul întregii procedurii fiind aşadar evident şi perfect legitim”, arată reprezentanții magistraților.
CSM a dat-o la întors
Potrivit magistraților petiționari, declaraţiile generalului Dumbravă au stârnit reacţii diverse în presă, echivocul acestora fiind subliniat chiar de actualul director al SRI, domnul Eduard Helvig. Analiza făcută este una pur teoretică, constând într-o înşiruire seacă de principii, fără a se face vreo legătură concretă între cele reţinute şi efectele interviului amintit, prin raportare la aceste standarde. Astfel, deşi se reţine că termenul de imparţialitate se referă la absenţa părtinirii reale sau doar percepute, fiind subliniată importanţa aparenţei de independenţă şi imparţialitate, CSM evită să analizeze afirmaţiile ce au făcut obiectul analizei prin prisma acestei aparenţe, deşi aceasta era premiza principală argumentată în cererea noastră.
”De altfel, chiar reacţiile din presă confirmă faptul că, cel puţin la nivel de aparenţe, s-a transmis în spaţiul public ipoteza că, prin folosirea termenului de “câmp tactic”, legată de menţinerea interesului SRI până la soluţionarea cauzei, judecătorii ce soluţionează dosare făcute cu sprijinul SRI sunt monitorizaţi până la soluţionarea cauzei. Se fac o serie de afirmaţii de principiu, într-un limbaj specific serviciilor de informaţii, nu magistraturii, despre: “obligaţia legală a Serviciului Român de Informaţii de a derula activităţi informativ operative de cunoaştere, prevenire şi contracarare în planul afectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale prevăzute de Constituţia României, precum şi la necesităţile strategice şi obligaţiile prezentate” în ”contextul abordării problemei corupţiei şi combaterii ei ca parte în structura de Strategie de Securitate Naţională, eradicării corupţiei instituţionale ca obiectiv de siguranţă naţională, definirii corupţiei ca vulnerabilitate, cu implicaţii asupra funcţionării instituţiilor statului şi cu efecte negative asupra vieţii cetăţeanului”.
”Or, nu aceste aspecte au făcut obiectul sesizării noastre. Nu am negat nici gravitatea existenţei unei corupţii instituţionalizate la nivel de societate, nici includerea corupţiei în strategia naţională de apărare. Am subliniat doar că rolul SRI în procesul judiciar este limitat de legea sa de organizare. Acest argument a fost unul fundamental în susţinerea noastră că, prin interviul dat, se reliefează aspecte ce duc la concluzia unei intruziuni nepermise a SRI în procesul judiciar, argument ce impunea o analiză clară şi efectivă a Consiliului.
Dacă această instituţie a apreciat că este permisă de plano păstrarea interesului SRI asupra judecării unei cauze, avea datoria de a argumenta clar şi lămuritor, bazat pe texte legale, în ce constă exact acest interes, cum se manifestă el în concret şi care sunt limitele sale. Plenul CSM a înţeles însă să eludeze obligaţia de a răspunde punctual unor argumente, alegând umplerea golului prin teorii ce nu fac decât să majoreze confuzia, în loc să o lămurească”, sunt de părere magistrații.
Vânătoarea de fantome pornită de Băsescu
Vânătoarea de vrăjitoare pe care vor să o ducă magistrații împotriva SRI-iștilor a pornit de la o serie de declarații făcute de Traian Băsescu. ”fostul preşedinte al României şi, implicit, fostul preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, a afirmat în public şi în mod neechivoc că: ,,O altă problemă e legată de foştii ofiţeri acoperiţi printre magistraţi. Până în 2004, serviciile au considerat, ca de altfel şi aceşti magistraţi, că pot să încalce Constituţia din 1991. Destui dintre ei au fost, sunt unii dintre ei. Ei, aceşti oameni, de teamă să nu se afle că au încălcat Constituţia din 1991, sunt şantajabili. Ştiţi care e motivul pentru care am cerut să se scoată cele 3 milioane de dosare ale fostei Securităţi? Pentru că ele erau folosite de unii din S.R.I. să şantajeze. Ei, cei care au fost acoperiţi funcţionează în continuare. (…)”. Aceste afirmaţii au fost reluate în mod repetat în spaţiul public.
