Una dintre cele mai dezbătute și contestate probleme de către societatea civilă din Cluj-Napoca ține de spațiul verde din oraș, sau mai degrabă despre cum acesta dispare din ce în ce mai mult din jurul cetățenilor.

Fie că ne uităm la proiecte private, precum Iulius Carbochim, care nu alocă procentul de spațiu verde cerut de Planul Urbanistic General, fie că ne referim la parcurile orașului care prin „reabilitare” înlocuiesc iarba cu pavaje, acest fenomen de betonare excesivă se regăsește tot mai des în Cluj-Napoca.

Municipiul Cluj-Napoca a început în urmă cu câțiva ani un proces de readucere la viață a parcurilor din oraș, lucru cu care politicienii se laudă în mod constant în fața camerei. Licitațiile pentru aceste spații verzi implică contracte valoroase, de milioane de euro, iar toate par a fi câștigate de firme de casă ale primăriei, cea mai importantă și cea mai de succes fiind Nord Conforest.

Tratamentul preferențial pentru Nord Conforest și ACI Cluj

Nord Conforest a câștigat majoritatea contractelor pentru reabilitarea parcurilor din oraș, în special ce mai bănoase, dar multe dintre licitații au fost pline de semne de întrebare, atât față de modul în care au fost câștigate, cât și față de valoarea ofertelor propuse.

Din rapoartele procedurilor pentru alegerea câștigătorilor din mai multe licitații publice, Nord Conforest a reușit să vină cu oferte semnificativ mai mici decât ale celorlalte companii. Un exemplu bun este Platoul Sălii Sporturilor și Malurile Someșului, pentru care a câștigat în iunie 2021 un contract de 13 milioane de lei, în timp ce următoarea în rând a cerut 14,7 milioane de lei (cu 1,7 milioane mai mult).

Dacă contractul pentru Platoul Sălii Sporturilor a fost câștigat în asociere cu firma Costin și Vlad Birou de Proiectare SRL, la licitația pentru Parcul Armătura Nord Conforest a participat singură. Aici, oferta lor a fost de 14 milioane de lei, iar a doua cea mai mică a fost de 16,2 milioane de lei (o diferență de două milioane de lei).

Însă, problemele cu Parcul Armătura nu se opresc aici: imediat după ce Nord Conforest a câștigat licitația, decizia a fost contestată de către Garden Center Grup, o compania din București care are multă experiență în amenajarea spațiilor verzi. Aceștia au argumentat că licitația publică nu a respectat legislația concurenței, deoarece printre ofertanți se afla și ACI Cluj, printr-o asociere cu mai multe companii.

ACI Cluj este compania mamă, devenită soră a Nord Conforest, având mulți oameni care ocupă aceleași funcții în ambele societăți. Astfel, Dorin Așchilean a fost administrator în ambele firme, iar alături de fratele său Ioan Așchilean, amândoi sunt acționari în cele două companii.

La fel ca Nord Conforest, și ACI Cluj este abonată la contracte publice, aceasta lucrând la câteva dintre cele mai importante proiecte ale orașului, precum Sala Polivalentă sau terminalul de pasageri al aeroportului Cluj-Napoca Aeroportul Avram Iancu, împreună cu Bog’Art și UTI. Astfel, este imposibil ca Primăria Cluj-Napoca să nu fi știut cine sunt beneficiarii celor două companii, iar Emil Boc a aprobat personal procedura licitației pentru Parcul Armătura, iar mai apoi s-a ales praful de contestația Garden Center Grup.

Pe ce a pus mâna Nord Conforest s-a făcut beton

Pe lângă această protecție din partea lui Emil Boc de care Nord Conforest se bucură de atât de mult timp, nu putem să nu ne întrebăm dacă nu cumva privilegiile sunt mai mari de atât. De exemplu, proiectul de revitalizare a dealului Cetățuii are toate elementele de care este nevoie pentru a fi început, exproprierile începând în februarie 2023, iar Planul Urbanistic Zonal fiind votat de către Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism câteva luni mai târziu.

Însă licitația publică pentru dealul Cetățuii nu începe; se poate specula că Primăria Cluj-Napoca așteaptă după Nord Conforest, care acum este prinsă în alte două lucrări în oraș, anume Parcul I.L. Caragiale și Piața Karl Liebknecht, din cartierul Iris. Aceste două proiecte sunt aproape de finalizare, astfel încât în scurt timp Nord Conforest va avea la dispoziție forța necesară pentru a începe o lucrare mai mare.

Așa cum am menționat mai sus, Nord Conforest a câștigat contracte de „modernizare” pentru majoritatea parcurilor din Cluj-Napoca, printre care se numără și Baza Sportivă Gheorgheni, de unde au primit 20,2 milioane de lei.

La fel ca în cazul Armătura, Garden Center Grup a depus o contestație și pentru licitația publică destinată Parcului Feroviarilor din vecini. Eventual, contestația a fost retrasă, iar Nord Conforest a finalizat lucrările cu câteva luni întârziere, deși au câștigat contractul de 67,2 milioane de lei.

Un alt proiect plin de probleme care a fost câștigat de către Nord Conforest este Pădurea Clujenilor, un spațiu verde (în niciun caz nu este parc, conform viceprimarului Dan Tarcea) de 21 de hectare care este situat pe Bulevardul Muncii. Aici, societatea familiei Așchilean a încasat 19 milioane de lei, doar ca lucrările să fie de slabă calitate: pământul a început să o ia la vale, cu tot cu pavaj, de două ori de la deschidere: în iulie 2022 și în ianuarie 2023.

Banii verzi se fac ușor

Cluj-Napoca rămâne încet fără parcuri care să poată fi reamenajate pe bani mulți, astfel încât Nord Conforest vrea să betoneze spațiile verzi și în alte orașe. Familia Așchilean participă în Oradea la licitațiile pentru două proiecte: Parcul I.C. Brătianu și Parcul 1 Decembrie, însă și aici au venit cu tupeul pe care l-au învățat la Cluj: la fel ca la Armătura, și ACI Cluj a venit cu oferte pentru aceste două spații verzi, unde se bat pe aproape 80 de milioane de lei.

Nord Conforest nu lucrează doar cu parcuri și construiesc tot felul de proiecte: a câștigat contracte atât pentru modernizarea și extinderea Parcului Industrial Tetarom I, cât și pentru construirea Parcului Industrial Tetarom IV. Un alt proiect important pe care societatea l-a construit este închiderea rampei de gunoi de la Pata Rât, aceasta având o finanțare de 18,7 milioane de lei, doar ca după câțiva ani o parte din deal să se prăbușească și aici.

În 2023, Nord Conforest a avut o cifră de afaceri de 105 milioane de lei, un nou record personal, acest număr fiind în creștere constantă de mai bine de zece ani. De asemenea, și profitul de anul trecut reprezintă un record, acesta fiind de 7,8 milioane de lei, în timp ce societatea a avut 226 de angajați. Acești bani sunt deja o sumă incredibil de mare, dar aici trebuie adăugate și datele de la celelalte firme deținute de familia Așchilean, precum ACI Cluj și Nord Conforest Invest.

4 COMENTARII

  1. Nu ne interesează povești . De 10 ani ne tot mințiți cu reamenajarea Cetatuii. De aceea l-am votat toată Gruia pe Sărmaș. Aici turiștii și nu numai își rup picioarele, în curând careva va muri și vedeți voi atunci procese. Oare când ați fost ultima dată sus , pe scările de pe Cetatuie. Este pericol public, nu vezi așa ceva nicăieri. Cu o seara înainte de a începe Untold pe la orele 23 , mă jur ca o echipa de constructori lipeau și peticeau contratreptele cu ciment, de râsul curcilor cu lumina lanternelor de la telefon. Ba, conducători, chiar prosti sunteti? La negru îi plătiți pe amărâții ăștia . Am poze , filmări și martori. Le-am și trimis undeva unde cred ca va urma câte ceva.

  2. Nu înțelegeți că sociopatul, piticul de Răchițele, s-a născut și crescut în pădure și este sătul de verdeață, îi plac betoanele, nu l-ați văzut cum dă cu lopata? Probabil i se trage de cînd a căzut în cap la emisiunea lui Gheorghe.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.