Liderul grupării Corduneanu care şi-a schimbat numele în Bogdan Constantin renunţând la ”faima” numelui de familie a prezentat la dosarul aflat pe rolul Curţii de Apel Cluj o motivare de peste 100 de pagini în care semnalează nedreptăţile prin care a trecut în timpul procesului de fond.
Asistat de trei avocaţi experţi în Penal, Bogdan Constantin (ex Corduneanu) a făcut apel la sentinţa de fond primită de la Tribunalul Maramureş după cinci ani de proces. Acesta a fost condamnat în martie 2016 la opt ani de închisoare în regim de detenţie pentru şantaj, spălare de bani, trafic de minori, instigare la infracţiunea de acces fără un drept la un sistem informatic şi accesarea unei transmisii informatice nepublice. Important de remarcat este însă că magistraţii de la Maramureş l-au achitat pentru ”săvârşirea infracţiunii de iniţiere şi constituire grup infracţional”. Cu alte cuvenite, acesta a reuşit să demonstreze în faţa instanţei că nu era ”naşul” clanului Cordunenilor. Însă, decizia nu a fost mulţumitoare pentru interlop şi astfel a depus împreună cu avocaţii Alexandru Rîşniţă, Eugen Iordăchescu şi Robert Amuntencei o motivare de apel la Cluj de peste 100 de pagini prin care se cere ” stop abuzurilor la care a fost supus Bogdan Constantin de-a lungul timpului şi să pronunţaţi o soluţie de achitare la unison, la fel cum au făcut-o şi instanţele investite anterior să se pronunţe asupra vinovăţiei acestuia”.
Audieri la kilogram
Momentul în care DIICOT Iaşi a declanşat, probabil, cel mai stufos dosar din zonă împotriva Clanului Cordunenilor s-au efectuat numeroase audieri într-un timp record şi prin ridicarea din domiciliile proprii a zeci de persoane. Potrivit apărării lui Bogdan Constantin s-a pus o presiune imensă pe fiecare persoană audiată fără a se respect dreptul ca respectivii oameni să beneficieze de asistenţă avocaţională în timpul interogatoriului. Instanţa l-a achitat pe Bogdan pentru acuzaţia de iniţiere şi constituire grup infracţional deoarece nu existau probe la dosar care să susţină acest aspect, ci doar afirmaţiile procurorului care îl poziţionează pe Bogdan Constantin ca lider de clan pe baza faptului că purta numele de Corduneanu.
„Iniţial gruparea s-a constituit pe criteriul apartenenţei familiale, liderul fiind Bogdan Constantin fost Corduneanu deoarece acesta avea un ascendent asupra fraţilor săi dar şi asupra celorlalţi deveniţi ulterior membri sau aderenţi ai grupării” se arată în rechizitoriu.
Însă lucrurile iau o altă întorsătură: „(…) doar legătura familială între inculpaţi ar căpăta valenţe infracţionale, fără însă a exista un suport probator al acestui aspect, de foarte multe ori, actul de inculpare rezumându-se la simple afirmaţii, nesusţinute de probe concludente şi suficiente”, recunosc magistraţii.
La lauda mare se merge cu sacul spart
Un alt aspect punctat la dosar poziţionează această imagine de ”clan” ca fiind produsul unei mediatizări pe baza unor sportivi olimpici. Nu este un secret că vedete precum Leonard Dorftei şi Francisc Vaştag, doi boxeri de renumiţi ai României erau prieteni cu Bogdan Corduneanu şi uneori se antrenau împreună. Faptul că mai mulţi membri ai familiei Corduneanu au ales să devină ”grei” a fost uşor de mediatizat ca o grupare ameninţătoare.
„Acest Clan Corduneanu nu reprezintă altceva decât o creaţie mediatică, bazată pe faptul că aceşti domni au fost sportivi de renume, sportivi olimpici. În rechizitoriu găsim enumerate peste 1.000 de articole de presă şi poze de pe internet ce atestă coeziunea grupului infracţional. Credem că, brandul Corduneanu a fost hiperbolizat într-o asemenea manieră de către mass-media, încât pe de o parte, lumea a început să se folosească de acest nume pentru a genera frică, iar pe de altă parte organele de urmărire penală au fost oarecum presate să ia atitudine, să pună stop acestui pseudo-clan, dar este dificil să pui stop unei chestiuni care nu a demarat” se arată la dosar.
De asemenea pe durata procesului s-a încercat ”desecretizarea” identităţii martorilor protejaţi de procurori deoarece existau aspecte clare, ca în cazul dosarului Mită la Consiliul Judeţean Cluj că acele declaraţii erau de fapt date de persoane care mai aveau o altă calitate procesuală, lucru interzis de lege. Desigur, acele persoane cu identitate fictivă au dat declaraţii împotriva inculpaţilor pentru a mări capetele de acuzare. Spre exemplu Vasilache Constanţa(nume de cod) pentru un martor cu identitate protejată ce s-a dovedit a fi parte vătămată(Avădani Anton zis Toni Montana) ar fi formulat un denunţ împotriva lui Bogdan Constantin spunând că acesta s-ar fi ocupat cu trafic de minori. Cele două declaraţii atât a lui Vasilache cât şi a lui Toni erau aproape identice.
Infracţiunea de spălare de bani prin ”Westen Union”
Tot magistraţii de la Tribunalul Maramureş au considerat că infracţiunea de spălare de bani în cazul lui Bogdan Constantin nu a reuşit a fi probată în totalitate. Aparent, singurele mijloace de probă invocate de procurorii DIICOT erau transferuri de bani prin Western Union urmate de presupuneri pentru ce erau acele sume şi nu de cele relatate şi de restul inculpaţilor din dosar prin care reieşea că erau bani cu titlu de împrumut.
Mai exact, atunci când un membru din familie rămânea fără bani primea ajutor printr-un simplu transfer, apoi îl returna indiferent în ce ţări se aflau.
„Lecturarea unor simple transferuri de bani prin programul Western Union nu poate demonstra, prin ea însăşi, comiterea actelor de executare prevăzute de norma de incriminare pentru reţinerea infracţiunii de spălare de bani” susţin avocaţii.
Însă anchetatorii au o altă variantă a poveştii prin care considerau că aceste transferuri aveau ca scop ascunderea sau disimularea originii ilicite a sumelor de bani.
Talentatul Coco introdus în dosar
Potrivit procurorilor, până în 2009 au câştigat 1,65 milioane de euro de pe urma hoţiilor. Spre exemplu, din casele de schimb valutar din Elveţia furau câte 1.000-2.000 de euro pe zi. La început, fraţii Cordunenu au furat cot la cot cu hoţii, racolaţi de la vârsta de 7-8 ani. O altă metodă era de a racola hoţi care furau pe cont propriu şi de a le cere jumătate din câştiguri sub formă de taxă de protecţie. „Coco”, un hoţ care fura în Paris de la 12 ani, le-a povestit procurorilor cum a fost „falimentat” de Costel, care l-a pus să-i dea jumătate din câştig şi să fure împreună cu Alina Bogdan viitoarea soţie a lui Corduneanu.
Tot referitor la Coco, Bogdan Constantin era acuzat că l-ar fi privat de libertate. Cu toate acestea, hoţul nu a putut fi citat pe durata procesului de fond pentru a da declaraţii. Sens în care Bogdan le-a cerut celor de la Curtea de Apel Cluj să îl citeze pe Marcu Florin Constantin zis Coco pentru a se lămuri cele susţinute de procurori.
Pe această temă cât şi pe celelalte cereri de audiere a unor personaje cheie ce apăreau doar în ”cartea” DIICOT şi n-au fost niciodată chemate în instanţă, urmează ca cei doi judecători de complet ai Curţii de Apel Cluj să se pronunţe.
