Semnatarii scrisorii acuză o lipsă de transparenţă în ceea ce priveşte proiectele propuse pentru finanţare şi spun că este „alarmant” faptul că planul nu prezintă detalii asupra proiectelor eligibile pentru
Pilonul 1 –Tranziţia Verde şi nici măsuri prin care acesta este „coerent cu obiectivele Pactului verde European”.
„Această abordare generează o lipsă de transparenţă din partea Guvernului României în ceea ce priveşte proiectele propuse pentru finanţare din cadrul celor 29,2 milliarde de euro care urmează să fie alocate României. De asemenea, este alarmant faptul că planul nu prezintă detalii cu privire la proiectele eligible pentru Pilonul 1 – Tranziţia Verde în cadrul PNRR, şi la măsura în care planul, în ansamblul său, este coerent cu obiectivele Pactului verde European”, se arată în scrisoarea deschisă.
Semnatarii subliniază faptul că „din cele 29,2 milliarde de euro, 37% din fonduri (aproximativ 10.8 milliarde de euro) vor trebui alocate, conform cerinţelor regulamentelor europene, proiectelor care nu aduc prejudicii semnificative obiectivelor de mediu, şi la fel de important, trebuie să corespundă strategiilor europene prevăzute în Pactul verde european privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, să contribuie la integrarea acţiunilor climatice şi a sustenabilităţii mediului”.
De asemenea, semnatarii atrag atenţia că „planurile naţionale de redresare şi rezilienţă (PNRR) trebuie să integreze obiectivele Planului verde European şi Strategiei pentru biodiversitate pentru 2030” şi că în urma evaluării planurilor, concluziile arată că „proiectele propuse păstrează măsuri care au în impact negativ asupra mediului, adesea sub masca protecţiei climatice” sau „nu există alocări bugetare pentru proiecte care privesc conservarea, protecţia şi refacerea biodiversităţii”.
„În contextul programelor de redresare şi rezilientă ale UE, organizaţiile EuroNatur şi Bankwatch, împreună cu partenerii naţionali, Agent Green, din partea României, au publicat un raport privind eforturile de biodiversitate a zece guverne din Europa Centrală şi de Est (Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia). Scopul raportului este de a oferi o evaluare a proiectelor şi măsurilor propuse şi pentru protecţia şi conservarea biodiversităţii. Uniunea Europeană a decis să investească în jur de 670 miliarde EURO în reconstrucţia economiei europene în urma crizei Covid. Regulamentul pentru Planul de redresare pentru Europa a stabilit obiectivul ambiţios al utilizării acestei sume uriaşe pentru a conduce Uniunea Europeană într-un viitor ecologic şi digital.
De asemenea planurile naţionale de redresare şi rezilienţă (PNRR) trebuie să integreze obiectivele Planului verde European şi Strategiei pentru biodiversitate pentru 2030. Concluziile evaluării acestor planuri sunt din păcate, deosebit de îngrijorătoare, şi arată că fie nu există alocări bugetare pentru proiecte care privesc conservarea, protecţia şi refacerea biodiversităţii, fie proiectele propuse păstrează măsuri care au în impact negativ asupra mediului, adesea sub masca protecţiei climatice”, se mai arată în scrisoarea deschisă.
Semnatarii scrisorii deschise, adresată atât premierului Florin Cîţu, cât şi ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, sunt:
Raluca Nicolae, membru fondator Asociaţia Agent Green,
Theodor Cojoianu, co-fondator RoSIF şi membru EU Platform on Sustainable Finance, EU Commission,
Anca Chirilă Gheorghică, director Asociaţia Mai Bine,
Daniela Mitrofan, preşedinte Organizaţia Reset,
Constantin Turmac, preşedinte Fundaţia Snagov,
Anamaria Hâncu, preşedinte şi co-fondator Let’s Do It, Romania!
Sursa:rfi.ro
Citește și: Protecția mediului în România între pragmatism și idealism
