A fost adoptată o nouă lege care impune magazinelor şi supermarketurilor să aibă pe raft 51% produse româneşti, sursele fiind producătorii locali sau regionali.
Legea hipermarketurilor a fost adoptată de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, iar marţi a trecut de Senat şi a fost adoptată şi în Camera Deputaţilor. Legea obligă patronii de hipermarketuri şi supermarketuri să aibă pe raft cel puţin 51% produse româneşti.
„Lanţul scurt de aprovizionare” ar trebui să se mai lungească
Ce înseamnă mai exact lanţul scurt de aprovizionare? Este un lanţ de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici angajaţi în activităţi de cooperare şi de dezvoltare economică la nivel local şi regional, precum şi relaţii strânse între producător şi comericant.
Cei mai mulţi comercianţi lucrează cu intermediari. Noua lege scoate din proces finanţarea intermediarilor, iar comercianţii ar trebui să lucreze direct cu producătorii. Motivul pentru care până acum se foloseau de intermediari este faptul că aceştia le asigurau produse în mod constant.
Legea prevede ca producătorii să nu primească facturi în plus, iar un alt obiectiv este acela de a nu a mai impune producătorilor un preţ minim pe piaţă.
Magazinele ar fi obligate să aibă pe raft carne, legume, fructe, miere, ouă, produse lactate şi produse de panificaţie, toate de la producători locali şi regionali.
„Proiectul de lege prevede amenzi pentru cei care nu respectă alte prevederi importante din lege, precum aceea că nu ai voie să mai faci facturi în plus la producători, nu ai voie să impui un preţ minim pe piaţă, cum s-a întâmplat până acum. Sunt amendaţi cu sume între 100.000-150.000 de lei şi în caz de abateri repetate se poate merge până la închiderea magazinului”, a precizat preşedintele Comisiei pentru agricultură, Nini Săpunaru.
Amenzi usturătoare pentru cei care încalcă această lege
Dacă legea va fi aplicată, dar nu va fi respectată, conducerea magazinelor riscă amendă de la 100.000 de lei şi poate ajunge până la 150.000 de lei. Sau chiar mai rău, suspendarea de până la şase luni a magazinului. Legea vizează supermarketuri şi hipermarketuri cu cifra de afaceri mai mică de două milioane de euro.
Reprezentanţii marilor magazine nu se opun acestei propuneri legislative, dar cer garanţii de la stat că nu vor rămâne cu rafturile goale.
Producătorii sunt foarte încântaţi de această lege
O producătoare din Piaţa Flora din Cluj-Napoca ne-a declarat că este o idee legislativă foarte bună, care este spre beneficiul oamenilor, al consumatorilor. S-ar găsi pe rafturi produse proaspete şi sănătoase.
„Ideea este foarte bună, dar e greu de adunat oameni. Producătorii trebuie să aibă încredere, contractele să nu fie aşa rigide. Un lucru foarte important este să se ţină cont de starea vremii, trebuie discutat amănunţit. Eu singură, ca şi producătoare, aş putea să asigur o parte. Se pot da produse proaspete, anumite cantităţi. Trebuie să existe o înţelegere între producători şi supermarket. Pentru noi ca producători ar fi un ajutor enorm, mai ales că nu se vor mai impune preţuri minime. Până în prezent, nu am fi avut nicio şansă, acum poate că am avea. E un lucru foarte bun pentru noi. Eu personal aş putea să aprovizionez cu salată, ridichi, spanac, ceapă verde, ardei, gogoşari, capia, roşii, ardei iuţi, morcovi, pătrunjel, ţelină, deci toată gama. Problema este că noi ne având sere încălzite nu o să putem face decât din martie până în octombrie-noiembrie. Deci doar produsele de sezon. La supermarket nu se acceptă orice, dar să se ţină cont de penalităţi în cazul în care porneşte o grindină şi nu mai putem aproviziona. Ideea legislativă este foarte bună. Ne-ar ajuta şi pe noi ca producători, dar nu în ultimul rând oamenii ar mânca produse proaspete şi sănătoase.”
Cine sunt patronii marilor supermarketuri?
Marile supermarketuri Lidl şi Kaufland fac parte din familia germană Schwarz. Patronul este Dieter Scwarz şi are 76 de ani, iar averea sa personală se ridică la 16,5 miliarde de dolari, potrivit unei ediţii din anul 2015 a revistei Forbes. Acesta „controlează” Schwarz Group şi este unul dintre puţinii miliardari care a decis să nu îşi listeze afacerea pe bursă sau să o vândă către un fond de investiţii, ci să o păstreze ca o afacere de familie.
Cele 10.000 de magazine pe care le deţine grupul de comerţ Schwarz Group au avut vânzări de peste 80 de miliarde de euro, potrivit unui raport din 2011, prin intermediul Dieter Schwarz Stiftung, un fel de „SRL”, specializat în acţiuni caritabile. Însă modelul lui Schwarz, care donează periodic sume mici către acţiuni caritabile, este privit foarte critic. Acesta în perioada 2008-2010 a donat 70 de milioane de euro pentru construcţia unui centru ştiinţific sau a unui campus universitar, în orşul german Heibronn, oraş în care patronul locuieşte.
Dieter Schwarz a moştenit business-ul de la tatăl său. El a început să lucreze pentru afacerea familiei încă de când era tânăr, iar ulterior reuşind să aducă business-ul în toată Europa. Potrivit unor rezultate din 2011, grupul condus de Schwarz a ajuns numărul unu în România, iar Kaufland a fost cel mai mare jucător din comerţul local, dar şi cel mai mare angajator din România, cu peste 22.000 de salariaţi.
Reţeaua internaţională de supermarketuri Auchan este condusă de familia Mulliez, iar sediul Auchan se află la Lille, Franţa. Compania este prezentă în mai multe ţări de pe glob cum ar fi Spania, Italia, Franţa, Portugalia, Luxemburg, Ungaria, Polonia, Rusia, Maroc, China, Taiwan şi România.
Familia Mulliez a creat un întreg imperiu comercial, cu vânzări anuale care s-au ridicat la circa 80 de miliarde de euro. În ultimii ani, chiar în plină criză economică, Mulliez au investit circa un miliard de euro pentru dezvoltarea reţelelor Auchan, Leroy Merlin (bricolaj) şi Decathlon (articole sportive) în România şi au ajuns la un rulaj de circa 1,2 miliarde de euro pe an şi 12.000 de angajaţi.
