Adriana Negovan este o femeie scundă şi subţire la trup, în vârstă de 32 de ani, care trăieşte în comuna clujeană Mica. Cu fostul soţ, Cristian, are patru copii – doi băieţi şi două fete – de vârste cuprinse între 6 şi 15 ani. O întâlnesc miercuri, 18 noiembrie, în curtea Spitalului Judeţean din Cluj, pe o bancă, unde fiica ei de 14 ani, Gabriela încearcă să o oprească dintr-un plâns care o zguduie, pur şi simplu.

 

Singure, în curtea spitalului

Pare o pasăre rătăcită pe un tărâm străin, cu ochii vineţi şi încercănaţi, de la bătaia încasată în urmă cu două zile, de la fostul soţ. Stă chircită pe bancă, prinsă ca-ntr-o capcană din care nu are vreo şansă de scăpare. Paradoxal, cea mai sigură pe ea rămâne totuşi Gabriela, în ciuda faptului că urmează să fie supusă a doua zi, joi, unei intervenţii chirurgicale de deviaţie de sept. Fetiţei îi curge sânge din nas şi îşi ţine în permanenţă o batistă în dreptul nasului. Avem parte de imagini de-a dreptul suprarealiste, sugerând fără echivoc faptul că astăzi, aici, nu mai există nimic frumos, cinstit, valabil şi viaţa e o imensă mistificare. Se opreşte din plâns şi încearcă să-şi ordoneze gândurile. Apoi începe: “De opt ani m-am despărţit de soţul meu, care  între timp el s-a recăsătorit şi are deja doi copii, cu cealaltă soţie. În urmă cu două zile l-am căutat la Cluj, la magazinul pe care şi-l va deschide în curând, pe str. Moţilor, după ce l-am sunat mai înainte, ocazie cu care ne-am înţeles să-mi dea nişte bani pentru urgenta operaţie a Gabrielei.” Arată mai departe că, de fapt, prin acceptul de a le oferi nişte bani, fostul soţ abia aşteptase s-o atragă într-o capcană şi s-o ia la bătaie, aşa cum făcuse în nenumărate  rânduri: “Când am ajuns acolo a închis uşa şi a dat muzica foarte tare, ca să nu mi se audă strigătele până afară, când mă loveşte. Îmi tot zicea că nu-i de acord să-mi refac viaţa şi că am pe cineva, deşi la ora asta nu sunt cu nimeni. Apoi, m-a dat cu capul de colţul dulapului, iar după ce sângele a început să-mi curgă din rana de la cap, mi-a dat cu pumnii şi picioarele în piept şi în spate. Când s-a oprit pentru o clipă, am reuşit să fug, cu chiu cu vai, de acolo şi ducându-mă direct la o ocazie, cu gând să ajung cât mai repede acasă. Mă sunase Gabriela că-i curge sânge din nas şi o doare rău capul.”  Ajunsă la Mica, femeia a suferit a suferit o noapte întreagă, după care a doua zi, durerile devenind insuportabile, a sunat la poliţie şi la ambulanţă. “A venit ieri (n.n. – marţi, 17 noiembrie) poliţia şi eu i-am spus  şefului de post că nu-mi mai găsesc buletinul de patru luni, de când Cristian mi-l confiscase – iar el m-a trimis la I.M.L. Cluj, pentru certificat medico-legal, spunând că altfel nu se poate ocupa de caz, Cristian având  domiciliul şi la ora asta, neschimbat, la noi în Mica.”

 

Adriana Negovan şi Gabriela

„I-a dat vin fetei de 15 ani şi a încercat să se culce cu ea”

Povesteşte apoi cum, imediat după ce poliţistul a făcut constatările, la faţa locului a sosit şi o ambulanţă, care a transportat-o la Unitatea pentru Primirea Urgenţelor din Cluj-Napoca, în vederea acordării primelor îngrijiri. După câteva ore petrecute la Urgenţă, s-a întors în comună. Acum (n.n. – miercuri) femeia şi fata ei se îndreaptă, cu paşi şovăitori spre I.M.L., ţinând în mână o copie xeroxată a cărţii de identitate. După câteva minute de şedere acolo, femeia a fost trimisă înapoi la postul de poliţie din comuna natală, ca să-şi facă un buletin nou, fără a-i fi eliberat însă un certificat medico-legal, eliberarea certificatelor pe baza unor copii ale actelor de identitate fiind ilegală. „Sunt distrusă, singură, fără ajutor, fără buletin şi cu patru copii pe cap, dintre care unul bolnav, care urmează, joi, să se opereze. Deşi el e însurat şi are deja copii, se încăpăţânează în continuare să ne controleze vieţile şi nu ne dă voie să trăim şi noi. Acum, chiar nu mai ştiu încotro s-o apuc ”, mărturiseşte femeia, cu un aer de animal hăituit. Arată apoi spre fetiţa ei, Gabriela, în vârstă de 14 ani: “M-am luptat să le asigur strictul necesar celor patru copii, muncind peste tot pe unde am putut. Am un noroc foarte mare cu ei fiindcă sunt copii tare cuminţi şi învaţă bine, la şcolile din Dej şi Nireş, unde i-am dat – iar băiatul se află în clasa zero.” Micuţa ne mărturiseşte că, într-adevăr, la şcoală îi place cel mai mult, fiindcă numai acolo, printre colegi uită de greutăţile de acasă. Apoi avansează o idee năucitoare: “Tata e un om foarte gelos, care nu poate accepta ca mama să-şi refacă viaţa şi totuşi a încercat să se culce cu sora mea de 15 ani…” Şi se opreşte, ruşinată, uitându-se la mama ei, ca şi cum ar fi întrebat-o dacă nu a făcut o greşeală şi a luat-o gura pe dinainte. Explică, însă, cu hotărâre mama ei: “A dus-o cu el la Bucureşti şi au stat împreună la un hotel. Acolo, el a obligat-o să bea vin şi s-a dat la ea. Bianca a reuşit să-l potolească şi l-a pârât la actuala lui soţie. Nu ştiam de ce fata e atât de închisă în ea şi complexată în ultima perioadă, dar am aflat că acesta era motivul. Am fost la poliţie şi i-am povestit şefului de post tot ce a încercat cu ea, iar rezultatul este următorul: acum Cristian ne ameninţă că vine peste noi în casă şi ne omoară. Simt că sunt fără scăpare şi să nu se mire lumea dacă, la un moment dat voi face un gest disperat, fără să-mi pese de consecinţe: am să-l omor, pur şi simplu, ca să scap de teroarea lui…” Ne lasă numărul ei de telefon, ca să ne ţină la curent cu evenimentele vieţii sale, după care iese din incinta instituţiei, şontâc-şontâc, sprijinită de Gabriela, îndreptându-se împreună spre o ocazie. Dar nu înainte de a ne spune că mai are în poşetă doar banii necesari pentru întoarcerea acasă, neavând habar cum să se întoarcă la Cluj, a doua zi pentru operaţia fetei.

 

Epilog sau Va urma ?

Dar, ca un făcut, ghinionul familiei Negovan continuă: joi, la spital, înainte de a i se face Gabrielei intervenţia chirurgicală pentru deviaţie de sept, anestezistei i s-a făcut rău, astfel că operaţia a fost amânată pentru a doua zi – vineri, 20 noiembrie. Acest fapt a dus, inevitabil, la amânarea procedurilor pentru o nouă carte de identitate, perioadă în care probabil vânătăile femeii se vor estompa, devenind irelevante pentru legişti.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.