Șimleuanii l-au adus acasă pe Iuliu Maniu. Memorialul marelui om politic, inaugurat în orașul natal

275

Marele om politic, Iuliu Maniu, a fost comemorat la sfârşitul săptămânii trecute printr-o serie de manifestări culturale şi religioase în oraşul Şimleu Silvaniei, din judeţul Sălaj, oraşul natal al marelui om politic, la împlinirea a 63 de ani de la moartea celui care a fost de trei ori prim-ministru al României. A fost dezvelită o statuie a lui Maniu, iar publicul a fost invitat să afle povestea casei sale memoriale din Bădăcin, un imobil abandonat de autorităţi, pe care încearcă să-l salveze o mână de voluntari, la iniţiativa unui preot greco-catolic.
 

Printre cei care au ţinut să fie prezenţi la acest moment emoţionant se află locuitori ai oraşului, autorităţi locale şi judeţene, sculptorul sibian ce a realizat memorialul, Nicu Mihoc, europarlamentarul clujean Daniel Buda şi secretarul de stat în Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale Alexandru Pugna.

Comemorarea dedicată marelui om politic Iuliu Maniu a debutat cu intonarea imnului naţional de către corul „Dealul Ţarinii”, din Bădăcin, după care primarul din Şimleu Silvaniei, Septimiu Ţurcaş, alături de Nicu Mihoc au dezvelit memorialul dedicat celui supranumit „Sfinxul de la Bădăcin”. Manifestarea a cuprins şi o slujbă religioasă de pomenire şi sfinţire a memorialului de preoţi ortodocşi şi greco-catolici.
„Iuliu Maniu, născut la data de 8 ianuarie 1873, avea să ajungă personalitatea marcantă a României Mari şi unite. Toate eforturile lui s-au concentrat spre realizarea acelui vis al românilor de a fi uniţi într-un stat unitar şi indivizibil şi a reuşit, alături de alte personalităţi, să schimbe sorta românilor şi a României prin contribuţia adusă la Marea Unire din 1918. În cuvântarea pe care a ţinut-o cu ocazia Adunării Naţionale de la Alba Iulia, Maniu a spus: ‘Privim în înfăptuirea unităţii noastre naţionale ca la un triumf al libertăţii româneşti’. Şi noi vom putea privi de astăzi înainte spre acest monument ca la o sursă de inspiraţie în modelarea viitorului acestei generaţii”, a precizat Daniel Stejerean, directorul Centrului de Informare Turistică din Şimleu Silvaniei.

 

Primarul Septimiu Ţurcaş: „Şimleuanii dau Cezarului ce este al Cezaurului”

În continuare, a luat cuvântul Primarul oraşului Şimleu Silvaniei, domnul Cătălin Septimiu Ţurcaş care şi-a arătat recunoştinţa faţă de marele om politic Iuliu Maniu.

”După 27 de ani, şimleuanii dau Cezarului ce este al Cezarului. În acest moment foarte emoţionant pentru mine şi pentru dumneavoastră, dorinţa şimleuanilor după Revoluţie, respectiv de 27 de ani încoace, a fost să îl vadă pe Iuliu Maniu apreciat la adevărata lui valoare. Sunt persoane care din păcate astăzi nu sunt aici şi şi-au vărsat de dimineaţă lacrimile peste noi şi m-aş referi aici la doctorul Puşcaş care este prima persoană care şi-a dorit foarte mult ca Iuliu Maniu să fie în oraşul nostru şi chiar a strâns material pentru ca acel bust pe care şi l-a dorit să existe, dar cu siguranţă fiind reprezentat aici de familie, probabil că vede cu ochii sufletului acest eveniment şi mulţi, mulţi alţi oameni care au înţeles adevărata personalitate şi adevărata valoare al celui mai important om care s-a născut în oraşul Şimleu Silvaniei, Iuliu Maniu.

Sigur, m-aş uita spre copilărie şi am avut un avantaj că am trăit în satul lui Iuliu Maniu şi bătrânii satului şi tinerii care erau informaţi atunci mi-au insuflat acest spirit al lui Maniu şi întotdeauna, mai ales colegii mei politici ştiu, că am spus că sunt partea creştin-democrată din partidul pe care îl reprezint. Au existat acei tineri care au avut curajul şi înainte de Revoluţie care au depus coroane şi flori în februarie la Casa lui Iuliu Maniu din Bădăcin, cu toate repercusiunile care au fost în acea vreme, oameni care au făcut un imn al lui Iuliu Maniu, oameni care s-au implicat în ultimii ani – şi îl amintesc aici pe părintele Borz – pentru salvarea casei Iuliu Maniu şi pentru a-l pune pe Iuliu Maniu acolo, la locul lui în istorie, în istoria locală în special pentru că despre asta discutăm.

În acelaşi timp, un om deosebit pe care l-am cunoscut în urmă cu nu foarte mulţi ani, a dat Şimleului un monument în Parcul Central, respectiv, statuia lui Corneliu Coposu, apoi a venit cu o idee, această idee pe care fiecare dintre dumneavoastră puteţi să o vedeţi aici, nu cu ideea unui bust, ci cu ideea unui memorial dedicat lui Iuliu Maniu şi vreau să-i mulţumesc pentru că a făcut acest dar de seamă oraşului Şimleu, domnului Mihoc de la Sibiu şi mă bucur că este aici şi îl asigur de toată recunoştinţa noastră pentru acest monument.

Mă bucur foarte mult că suntem astăzi aici, suntem oameni, din punct de vedere politic, din toate categoriile şi să nu uităm că Iuliu Maniu a spus la un moment dat că în politică putem să fim adversari, dar niciodată duşmani şi eu cred că asta astăzi se adevereşte”, a  precizat, în cuvântul său, Septimiu Ţurcaş, primarul oraşului Şimleu Silvaniei.

 

 

Daniel Buda: ” Este important să ne uităm în istorie să vedem ce ne-a unit şi ce a unit acest neam românesc”

Europarlamentarul clujean, Daniel Buda, în cuvântul său, a mulţumit celor prezenţi la eveniment , cei care au venit să-l cinstească aşa cum se cuvine pe cel care a fost mai mult decât un făuritor de neam şi ţară.

”Iuliu Maniu spunea că Europa are nevoie de mai mult decât o naţiune puternică, are nevoie de state puternice şi el practic a anticipat reala Uniunii Europene. Este important pentru noi, cei care într-o formă sau alta sus la cârma treburilor ţării să-şi cinstească istoria aşa cum se cuvine. Nicolae Iorga spunea un lucru adevărat: ”Un popor care nu-şi cunoaşte istoria este ca un copil care nu-şi cunoaşte părinţii”. De aceea, mai ales astăzi, în vremuri dificile pentru noi şi în interior şi în afară, este important să ne uităm în istorie să vedem ce ne-a unit şi ce a unit acest neam românesc şi să privim înainte cu speranţă, să privim înainte şi să-l rugăm pe bunul Dumnezeu să ocrotească România, să ocrotească Europa, să ocrotească lumea”, a precizat Daniel Buda.

Daniel Buda

 

Nicu Mihoc: ” Faptul că personajul stând pe un jilţ reprezintă demnitatea lui de om de stat”

Potrivit sculptorului, Nicu Mihoc, statuia lui Iuliu Maniu evidenţiază trăsăturile şi expresivitatea pe care Iuliu Maniu le avea la vârsta de 45 de ani, în anul 1918.

„Am vrut să evidenţiez calităţile lui Iuliu Maniu şi ca om şi ca făuritor de ţară. Am construit partea de statuie bazată pe tradiţie. Se regăsesc elementele tradiţionale în cerga de pe spatele scaunului, iar harta României Mari vine ca o completare, ca o imagine clară a faptelor lui Iuliu Maniu. Astăzi este posibil să ne întâlnim cu cinci din 10 oameni care nu ştiu cine a fost Iuliu Maniu şi e trist că este aşa”, a declarat, la festivitate, sculptorul Nicu Mihoc.

Conform acestuia, construcţia lucrării este în jurul personajului din mijloc, Iuliu Maniu, care este realizat din bronz şi este aşezat pe un jilţ, care subliniază statura lui de om de stat.

„Cât despre poziţia mâinilor: mâna stângă strânsă înseamnă unitate, iar mâna dreaptă, cu palma în jos, înseamnă poziţia liderului care conduce. Toată lucrarea stă pe un piedestal aşezat în mijlocul unui luciu de apă care se revarsă peste conturul României Mari. Pe soleea care înconjoară conturul ţării este un citat, un fragment din declaraţia de la 1918 a lui Iuliu Maniu. (…) Pe jilţul personajului este o cergă ţărănească pe care sunt motive tradiţionale din Moldova, Ţara Românească şi Transilvania, ceea ce subliniază, pe de-o parte, faptul că la obârşie Iuliu Maniu provenea din rândul ţărănimii şi a evoluat până la postura de om de stat, pe de alta, unitatea celor trei provincii româneşti. Iuliu Maniu stă aşezat pe un jilţ din două motive: reprezentarea personajelor stând în picioare este de sorginte sovietică (…) şi faptul că personajul stând pe un jilţ reprezintă demnitatea lui de om de stat”, afirma sculptorul acestui memorial, înainte de inaugurare.

Nicu Mihoc i-a înmânat duminică preotului greco-catolic din Bădăcin, Cristian Borz, care a iniţiat şi se ocupă de proiectul de restaurare a casei lui Iuliu Maniu din localitate, un tablou cu portretul marelui om de stat român.

 

Alexandru Pugna: ” Iuliu Maniu primeşte onoarea şi recunoştinţa neamului pentru care s-a jertfit”

Secretarul de stat în Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Alexandru Pugna, a mărturisit în faţa auditoriului că este cel mai frumos memorial dedicat lui Iuliu Maniu şi a felicitat atât artistul, cât şi comunitatea şimleuană, care l-a adus, în felul acesta, acasă pe Iuliu Maniu.

„Sunt foarte fericit să văd poate cea mai frumoasă lucrare dedicată lui Iuliu Maniu, aşezată aici, la Şimleu Silvaniei. (…) Mă bucur să văd că Iuliu Maniu primeşte onoarea şi recunoştinţa neamului pentru care s-a jertfit, pentru că personalitatea marcantă a lui Iuliu Maniu este dată de jertfa pe care a avut-o, felul său de a fi, demnitatea cu care şi-a asumat totul. (…) În această perioadă în care parcă neamul românesc este mai separat, mai despărţit ca oricând, Iuliu Maniu ne-a adunat împreună, biserica ortodoxă şi biserica greco-catolică, cei doi plămâni prin care respiră spiritualitatea neamului nostru românesc. Ne-am adunat aici politicieni din partide diferite, dar cu un simţământ unitar, acela că este momentul să ne unim forţele atunci vorba de interul naţional şi atunci când este vorba să ne respectăm valorile neamului în care ne-am născut”, a afirmat, la rândul său, Alexandru Pugna.

Totodată, secretarul de stat a făcut o promisiune publică tuturor celor prezenţi la inaugurarea memorialului dedicat lui Iuliu Maniu. Alexandru Pugna a spus că, deşi este de doar două săptămâni la minister, a aflat despre eforturile de salvare a Casei memoriale de la Bădăcin şi a promis că, personal, se va ocupa pentru ca proiectul de reabilitare să fie dus la capăt.

De asemenea, sculptorul Nicu Mihoc şi-a reînnoit promisiune făcută părintelui Cristian Borz de a-l sprijini cu casa memorială şi i-a făcut cadou un portret al lui Iuliu Maniu.

 

Iuliu Maniu a fost omul vremii sale

Cel supranumit „Sfinxul de la Bădăcin” s-a născut la data de 8 ianuarie 1873, la Şimleu Silvaniei. Iuliu Maniu a ocupat funcţii importante în stat, fiind de trei ori prim-ministru al României, preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc, membru de onoare al Academiei Române, preşedinte al Consiliului Dirigent din Transilvania şi deputat în Parlamentul de la Budapesta şi în cel de la Bucureşti. După cel de-Al Doilea Război Mondial, Iuliu Maniu a devenit simbolul rezistenţei anticomuniste, el fiind arestat în 1947, în urma „înscenării de la Tămădău”. Condamnat la închisoare pe viaţă, a fost trimis la penitenciarul din Galaţi, de unde a fost transferat, în 1951, la Sighet, închisoare unde a şi decedat, la 5 februarie 1953, cadavrul său fiind aruncat într-o groapă din Cimitirul Săracilor, de la marginea oraşului.

Activitatea sa politică a cunoscut multe sinuozităţi şi contradicţii, specifice oricărui om politic.

”Nota dominantă a activităţii lui Iuliu Maniu a fost lupta din opoziţie; nici un om politic nu l-a egalat pe acest teren. Era un adevărat maestru, dispunând de calităţi native, dar şi de o artă, bine studiată şi însuşită. Avea plăcerea luptei de durată, pentru istovirea adversarului, după care-i aplica lovitura decisivă. Unii l-au supranumit ”Cunctator”, calificativ atribuit omului politic roman Fabius Maximus Verruxosus Quintus, ajuns dictator şi pontifex maximus (216-203 î. Hr.). În societatea românească interbelică, în care toată lumea se grăbea, urmărind să ajungă cât mai repede la rezultatul dorit, Iuliu Maniu era ”Cunctatorul”, încetinitorul, omul care-şi luase ca principal aliat timpul.

Oricâte critici s-ar putea aduce acestui ”stil” de luptă politică, este cert că regimul democratic din România datorează mult lui Iuliu Maniu. El a ţinut sus steagul democraţiei în anii regimurilor autoritare, dictatoriale şi totalitare din anii 1938-1944 şi 1945-1947. A făcut-o din convingere, cu răbdare şi perseverenţă, fără un interes material propriu, ci din dorinţa de a da vieţii politice româneşti o dimensiune morală”, descrie activitatea politică a lui Iuliu Maniu, istoricul Ioan Scurtu.

LĂSAȚI UN MESAJ