La presiunea străzii, ministrul Gabriel Oprea şi-a delegat atribuţiile secretarului de stat Ilie Botoş. Oprea l-a numit pe Ilie Botoş în funcţia de secretar de stat încălcând cutuma nescrisă potrivit căreia funcţia respectivă trebuie ocupată doar de cineva care provine din structura Ministerului de Interne. Însă nu trebuie să uităm că Botoş a fost principalul vinovat de fuga lui Omar Hayssam, fostul procuror clujean fiind acuzat şi părtinire în cazul Petromidia, când a încercat să încline balanţa în favoarea lui Dinu Patriciu.
După ce s-a ţinut cu dinţii de funcţia de ministru de Interne, Gabriel Oprea se ”scufundă” împreună cu premierul demisionar Ponta şi anunţa că secretarul de stat Ilie Botoş va prelua conducerea Ministerului Afacerilor Interne. UNPR-istul a comunicat că nu va mai participa la şedinţele guvernului interimar şi că şi-a delegat atribuţiile de ministru al Internelor secretarului de stat Ilie Botoş. Acesta va asigura conducerea ministerului şi va avea drept de semnătură în perioada de tranziţie, până la formarea unui nou guvern. Actul prin care preia atribuţiile de ministru urmează să fie publicate în Monitorul Oficial.
Potrivit procedurii, după depunerea mandatului premierului, intreg guvernul se consideră demis. Preşedintele desemnează un premier interimar din rândul miniştrilor, iar ceilalţi membri ai cabinetului demisionar îşi continuă activitatea până la formarea unui nou guvern, votat de Parlament.
Ilie Botoş este unul dintre cei mai cunoscuţi procurori clujeni care a avut mereu… nas pentru avansări şi dosare controversate. A fost implicat în Dosarul Petromidia, unde a încercat să încline balanţa în favoarea lui Patriciu, şi a preferat să poarte… ochelari de cal atunci când Omar Hayssam a fugit din ţară.
Omar scăpat, Botoş avansat
Practic, Hayssam a fugit din ţară din cauza incompetenţei de care Ilie Botoş, atunci procuror general, a dat dovadă. După acest eşec, Botoş şi-a dat demisia, dar a fost avansat de trei ori.
În 30 iunie 2006, Omar Hayssam fuge din ţară, iar Ilie Botoş este demis din funcţia de procuror general. La numai o lună şi ceva de la fuga lui Hayssam, Botoş a fost avansat de preşedintele Traian Băsescu la gradul de magistrat de brigadă, în 2007 a devenit general-maior magistrat, iar în 2011, de 1 Decembrie, a fost avansat general-locotenent.
Din martie 2014, Ilie Botoş este mâna dreaptă a ministrul afacerilor interne, Gabriel Oprea. Legătura dintre ei este una mai veche şi a fost ”cimentată” după 1990 la Ministerul Apărării Naţionale. În timpul mineriadei din 13-15 iunie 1990, din Bucureşti, generalul Ioniţă Botoş, unchiul lui Ilie Botoş, era şeful Comandamentului Serviciilor Armatei şi s-a ocupat pe 14 iunie cu încazarmarea, echiparea şi hrănirea a circa 990 de mineri în două unităţi militare ale MApN de pe şoseaua Olteniţei din capitală.
De asemenea, Botoş a cultivat relaţii cu baronii PSD, între care Marian Oprişan. El a fost invitat de Oprişan la investirea în funcţie a Prefectului de Vrancea, Nicuşor Halici, unul dintre oamenii lui Oprişan. De altfel, Viorel Hrebenciuc, Miron Mitrea, Marian Vanghelie, Matei Agathon etc. şi-au găsit şi ei… clipe de linişte după discuţiile reconfortante purtate cu Ilie Botoş.
Însă mutarea surpriza care-l readuce pe Ilie Botoş în atenţia publică a avut loc în urmă cu doi ani, pe 13 februarie 2013, când premierul Victor Ponta l-a numit consilier guvernamental pentru securitate naţională. Numirea a venit la scurt timp după intrarea în vigoare a unei ordonanţe de urgenţă prin care Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă, din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, trece în subordinea Guvernului. Serviciul secret al MAI, fosta unitate „Doi şi-un sfert”, iese de sub controlul direct al ministrului de Interne şi intră, practic, în subordinea instituţională directă a premierului. Şefii Direcţiei de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) vor fi numiţi şi destituiţi direct de premier. Articolul 22 al ordonanţei de urgenţă prevede că DGIPI va fi restructurat în aşa fel încât să devină un departament în cadrul MAI, care va fi coordonat de un secretar de stat şi de doi subsecretari de stat. Aceştia vor fi numiţi/destituiţi direct de premier, responsabilitate care până acum revenea ministrului de Interne. „Direcţia generală de informaţii şi protecţie internă din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor se reorganizează ca departament în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, coordonat de un secretar de stat, ajutat de doi subsecretari de stat, numiţi şi eliberaţi din funcţie prin decizie a primului-ministru”, se precizează la articolul 22 din OUG. Şefia DGIPI a fost un subiect delicat şi în guvernarea PSD – PDL, când PSD a insistat să aibă Ministerul de Interne doar pentru a avea acces la acest serviciu secret, fostul „Doi şi-un sfert”.
Mâna dreaptă a fost norocoasă
În 1990, după ce a absolvit Facultatea de Drept din cadrul UBB, Botoş a fost judecător la Tribunalul Militar Cluj şi apoi procuror în cadrul aceleiaşi instanţe. Din această funcţie, Botoş a ajuns procuror la Parchetul Naţional Anticorupţie, apoi la consilier la MApN, iar de aici direct la Ministerul de Interne.
El a fost introdus în aceste structuri de către Gabriel Oprea, care a preferat să îl numească pe Botoş secretar de stat pe probleme de Securitate Naţională, post care până atunci fusese ocupat de Nicolae Berechet, Dan Fătuloiu şi Anghel Andreescu, chestori în Minister.
Rompetrol a cerut demisia lui Botoş
Acţionarii Rompetrol i-au cerut demisia lui Ilie Botoş, când acesta era Procuror General. ”Procurorul general şi procurorii au invocat varianta care nu mai este în vigoare (abrogată) a textului de lege pe care îşi întemeiază acest demers, inducând în eroare opinia publică, dar şi judecătorii abilităţi în derularea procedurilor. Acţionarii Rompetrol consideră că <simpla> redare frauduloasă a unui text de lege pretins a fi în vigoare are repercusiuni incalculabile pentru Grupul Rompetrol şi, personal, pentru Dinu Patriciu. În conţinutul referatului cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive, procurorii încearcă să acopere încălcarea procedurilor şi, implicit, a dreptului la apărare. Aici se arată că <după ce i s-a adus la cunoştinţă inculpatului ordonanţa prin care s-a pus în mişcare acţiunea penală, audierea acestuia de procuror este o facultate şi nu o obligaţie>. Audierea inculpatului de către procuror nu este facultativă, ci obligatorie, textul de lege actual având un alt conţinut decât cel invocat de PICCSJ. Reproducem, mai departe, textul de lege ce îl obligă pe procuror să respecte procedurile în sensul audierii inculpatului, aşa cum este în vigoare astăzi, după ce a fost modificat prin OUG nr. 109/2003: <Măsura arestării inculpatului poate fi luată numai după ascultarea acestuia de către procuror şi de către judecător, afară de cazul când inculpatul este dispărut, se află în străinătate ori se sustrage de la urmărire sau de la judecată>”.
