Naționalistul securist vopsit în tehnocrat. Dacian Cioloș a fost președintele PUNR Tineret și vicepreședinte al Junimii Uniunea Vatra Românească

”Trădători de neam şi ţară”, aşa se spunea mai demult. Astăzi, trădătorii sunt mulți și doresc subminarea României, punând chiar umărul la sabotarea țării ce i-a crescut. În mod cert, un astfel de exemplu este Dacian Julien Cioloș care ne-a arătat în repetate rânduri că nu se comportă ca și un cetățean al României. Chiar dacă fostul premier, livrat din afara României, a avut grijă să ne prezinte un CV impresionant etalându-și studiile, activitățile profesionale și competențele, Gazeta de Cluj dezvăluie secretele bine ascunse ale ”onestului” și oportunistului Dacian Julien Cioloș. Cândva, un ultranaționalist extremist, școlit pe băncile PUNR!

Dacian Cioloș se erijează acum în mare salvator al României, când imediat după căderea regimului comunist, îmbrățișa o doctrină naționalistă extremistă, aspecte pe care Dacian Cioloș a încercat să le țină în secret. Ei bine, dacă pentru mulți Cioloș încă reprezintă o nebuloasă prin prisma carierei sale fulgerătoare, astăzi vă prezentăm CV-ul nescris al fostului premier ”tehnocrat”.

Studentul Dacian Cioloș în Pădurea Hoia Baciu.

 

 

Cioloș a omis (voit) să spună că a fost un naționalist extremist

În 1990, pe vremea când Dacian Cioloș era student în Cluj-Napoca și locuia în Căminul Hașdeu a pus umărul la consolidarea Asociației ”Junimea Vatra Românească” ce avea sediul în Casa de Cultură a Studenților din Piața Păcii nr 1-3 (actualmente Piața Lucian Blaga). Concret, Asociația respectivă s-a constituit ca organizație de tineret în cadrul Uniunii Vatra Românească, o organizație neguvernamentală naționalistă de extremă dreaptă înființată în 7 februarie 1990 la Târgu Mureș.

Atât Uniunea Vatra Românească, cât și Junimea Vatra Românească au fost expresia politică a Securității ceaușiste. Așadar, neîntâmplător, Junimea Vatra Românească s-a înființat în noiembrie 1990, la câteva luni după evenimentele sângeroase de la Târgu-Mureș.

Asociația Junimea Vatra Românească se descria ca fiind ”o asociație social-culturală și de atitudine civică, care își propune renașterea spirituală a poporului român și instrumentarea unui climat democratic pentru toți fiii patriei”. Printre persoanele din conducere se afla nimeni altul decât Dacian Cioloș ce era președintele comisiei de cenzori. Cioloș era înscris și ca membru al Uniunii Vatra Românească Cluj, unde avem documente că plătea și cotizație.

Dovada că Dacian Ciolos a cotizat la Uniunea Vatra Românească, în calitate de membru (pozitia 47)

 

Trei ani mai târziu, în mai 1993 a fost votat noul comitet director al Junimii ”Vatra Românească” filiala Cluj, conferință în cadrul căreia Dacian Cioloș a fost avansat în ”grad”, fiind numit vicepreședinte. Aceste fapte sunt demonstrate inclusiv de hotărâri judecătorești.

Judecătoria Cluj-Napoca a admis în 23 noiembrie 1990 cererea pentru recunoașterea personalității juridice formulată de Asociația Junimea Vatra Românească. Din acest document reiese faptul că Dacian Cioloș ocupa la acea dată funcția de președinte al comisiei de cenzori.

 

Conform procesului verbal din mai 1993, rezultă că Dacian Cioloș a fost ales vicepreședinte al Asociației Junimea Vatra Românească.

 

Sursa noastră spune că încă de atunci, Dacian Cioloș era preocupat cu vizitele în Franța. Fiind șeful sindicatului studenților la USAMV și cunoscând foarte bine limba franceză, exista la acea vreme în cadrul Universității un program prin care oamenii mai înstăriți din comunele franceze, aduceau studenți români în Franța pentru a avea grijă de fermelor lor când aceștia erau plecați în concediu. Cioloș se afla printre studenții fericiți care mergeau în Franța în vacanțele de vară în practică la diferite ferme activitate pentru care erau plătiți în franci francezi.

Scopul vizitelor lui Cioloș în Franța nu s-a rezumat doar la schimbul acesta de experiență, ci acolo a fost construit și planul pentru viitorul lui Dacian Cioloș. La o scurtă perioadă după terminarea facultății, Cioloș a fost preluat de SIE, ”împins” în Franța pentru a-și completa studiile universitare și, apoi, ”împins” din nou în structurile birocratice ale UE și ale României. Așa a devenit Dacian Cioloș emanația unor partide, a unor oameni politici și a serviciilor secrete.

 

 

Dacian Cioloș, președinte PUNR Tineret

În vara anului 1995, a luat ființă Organizația de tineret a Partidului Unității Naționale Române, o organizație politică ce făcea parte din structura PUNR. Oportunist, așa cum sursa îl descrie, Dacian Cioloș a ajuns președintele PUNR Tineret. Cocoțat în fruntea partidului, Cioloș a pregătit la Cluj-Napoca prima conferință a organizației de tineret în luna septembrie 1995. Însă, spre stupefacția tuturor, după o săptămână de la conferința ținută de Cioloș, în mod subit, acesta a decis să plece în Franța, chiar dacă atunci se puneau la cale detaliile pentru ca Cioloș, alături de alți membri PUNR să plece în delegație în China, după o invitație făcută de Liga Tineretului Comunist din China.

”Until we shall see again, we`d like to contact also The Youth Organization Junimea Vatra Românească, about which you have told us”, se arată în informarea trimisă de Liga Tineretului Comunist din China către Organizația de Tineret a Partidul România Mare. (traducere: Până vom ne vom vedea din nou, ne-ar plăcea să contactăm și Organizația de Tineret Junimea Vatra Românească, despre care ne-ați spus)”.

După vizita tinerilor chinezi comuniști, la prima conferință susținută de Dacian Cioloș, în calitate de președinte al PUNR Tineret, s-au discutat tocmai detaliile despre delegația ce urma să se facă în China. Dacian Cioloș a fost chiar la ambasada pentru a accepta invitația, însă, se pare că invitația în Franța a fost mai generoasă… ”Îl cumpărase deja”, spune o susă apropiată evenimentelor.

Dacian Cioloș, pe vremea studenției

 

Dacian Cioloș și-a pregătit răspunsurile pentru a ne spune o minciună

Dacian Cioloș a fost contactat telefonic de către reporterul Gazeta de Cluj, însă acesta nu a dorit să ofere nicio informație la telefon, ci doar prin intermediul mail-ului pentru a putea analiza întrebările. Vă redăm conversația avută, după ce reporterul a întrebat, politicos, dacă i se acordă câteva minute pentru a răspunde unor întrebări.

Dacian Cioloș: Nu, nu dau interviuri prin telefon.

Reporter: Sunt doar câteva întrebări pe care doresc să vi le pun.

D.C.: Păi puneți-le în scris. Vă dau email.

R.: Durează un minut.

D.C.: Nu contează, ca principiu.

R.: Nu înțeleg principiul, eventual puteți să mi-l explicați.

D.C.: Păi principiul acesta e, când vreți să mă întrebați așa fără să știu despre ce e vorba, o să vă rog să mă întrebați în scris și vă răspund dacă am ce să spun.

R: Am înțeles. Îmi puteți da o adresă de mail?

D.C.: Dar vi se pare nefiresc?

R.: Mi se pare firesc să răspundeți când întreb.

D.C.: Dar am și eu dreptul să stabilesc modul în care răspund, nu?

R.: Normal, nu am zis că nu e dreptul dvs.

D.C.: Acuma mă sunați așa, câteva întrebări, nu știu despre ce e vorba, nu știu ce subiecte sunt, vreau să știu și eu…

R.: Păi dar de ce e nevoie să știți despre ce subiect este vorba? Aveți nevoie de timp de gândire? Există subiecte în viața dvs. care necesită asta, timp de gândire?

D.C.: Sigur, sigur! În funcție de întrebări pot să am nevoie de timp, da! Și să decid dacă am ce să spun la unele lucruri sau nu.

R.: Bine, am înțeles, cum doriți!

D.C.: Dar ce vă supărați, înfuriați așa, că doar e dreptul meu.

R.: Dar nu mă supăr, sunt doar puțin șocată, pentru că de obicei atunci când contactez telefonic anumiți oameni politici, le pun întrebările și îmi răspund. Aici, nu este vorba despre vreo instituție a statului care necesită anumite solicitări.

D.C.: Eu nu am obiceiul să comentez așa de dragul de a mă afla în treabă. Când am de spus lucruri, le spun, când nu…

R.: Vă respect decizia și vă trimit un mail, în regulă, nicio problemă!

În cele din urmă, întrebările au ajuns pe mail-ul lui Dacian Cioloș, iar în următoarea zi am primit și răspunsurile acestuia.

Reporter: Ce puteți să ne spuneți despre perioada în care ați făcut parte din Organizația PUNR Tineret? Dar din Junimea Vatra Românească? (când și de ce ați intrat în acest partid/această organizație, cine/dacă v-a îndrumat să luați această decizie, ce activități ați desfășurat în perioada în care ați fost implicat în acest partid și această organizație, când ați renunțat și motivele pentru care ați renunțat).

Dacian Cioloș: Nu am fost niciodată membru PUNR și în niciuna dintre organizațiile acestui partid.

În primele zile de după Revoluție, împreună cu mai mulți colegi studenți, am participat la câteva acțiuni de protejare a unor obiective culturale din Cluj. Unele acțiuni de acest fel erau organizate și de Junimea Vatra Românească, una dintre primele organizații civice apărute după 1990 care, în contextul de atunci, oferea studenților posibilitatea de a se manifesta civic în acele momente. Am fost, pentru scurt timp, împreună cu alți colegi studenți la întâlniri ale acestei organizații, dar nu am mai continuat din momentul în care au început discuțiile despre constituirea unei organizații politice de tineret PUNR. În acel moment am avut posibilitatea să merg la studii în Franța și acest lucru a devenit o prioritate.

Reporter: Ați deținut vreo funcție de conducere în acest partid și în această organizație sau ați fost doar membru?
Dacian Cioloș: Nu am fost membru de partid, deci, evident, nu am deținut nici o funcție în partid.

În ceea ce privește organizația civică, activitățile mele s-au rezumat la participarea la conferințe și evenimente culturale organizate de această fundație împreună cu alte organizații de tineret și studențești.

Reporter: După plecarea dvs. În Franța, ați păstrat legătura cu membrii PUNR Tineret sau cu cei din Junimea Vatra Românească? Dar cu membrii Ligii Tineretului Comunist din China?

Dacian Cioloș: Nu aveam cum să țin legătura cu organizații în care nu eram membru, nici în țară, nici în străinătate.

Reporter: Ați lucrat în cadrul Primăriei Cluj-Napoca în perioada în care Gheorghe Funar era primar? Când, cât timp și care anume au fost activitățile pe care le-ați desfășurat în cadrul instituției?

Dacian Cioloș: După ce am terminat facultatea am lucrat câteva luni într-o direcție a Primăriei, din 1994 până în 1995, când am plecat la studii în Franța. Am lucrat în cadrul Camerei Agricole, unde aveam activități tehnice, evident legate de domeniul penru care m-am pregătit în facultate.

Reporter: De ce ați ascuns aceste aspecte din viața dvs.?

Dacian Cioloș: Ceva ce nu există nu poate fi ascuns. Nu e nimic de ascuns. Drept dovadă, vă răspund la aceste întrebări.

 

Atunci când trecutul îl ajunge din urmă, Dacian Cioloș minte cu nerușinare. Observăm așadar cum Cioloș afirmă că nu a fost niciodată membru PUNR sau în niciuna din organizațiile acestui partid. Din nefericire pentru unii, avem dovezi! Avem documente care atestă nu numai faptul că Dacian Cioloș a fost membru PUNR Tineret, ci și președintele organizației de tineret al partidului. De asemenea, avem acte, inclusiv hotărâri judecătorești care arată că Dacian Cioloș avea funcții de conducere în Junimea Vatra Românească și nu era doar un simplu participant la conferințe sau evenimente culturale, așa cum el susține..

Ordinul de deplasare la București al lui Dacian Cioloș, în calitate de președinte al PUNR Tineret.

 

Dacian Cioloș, președinte al PUNR Tineret

 

 

Dacian Cioloș, studentul și angajatul lui Funar

Dintr-un alt document intrat în posesia noastră, rezultă că Dacian Cioloș a fost și angajat la Primăria Cluj-Napoca la cabinetul fostului primar PUNR, Gheorghe Funar care a și confirmat acest fapt.

 

Reporter: A lucrat Dacian Cioloș la Primăria Cluj-Napoca pe vremea când dvs. erați primar?

Gheorghe Funar: Da.

R: În ce perioadă?

G.F.: …. (pauză)

R.: Prin anul 1994-1995?

G.F.: Pe undeva pe atunci. Eu am fost prodecan al Facultății de Horticultură în perioada 1990-1992 și Dacian Cioloș era liderul studenților din anul lui de studii și eu ca prodecan colaboram cu liderii studenților de an de studii. Și l-am întâlnit de multe ori în perioada aceea, i-am fost și dascăl în anul IV și apoi după ce a terminat facultatea a venit într-o după-masă la primărie să-l primesc în audiență, nu știam despre cine este vorba, ofițerul de serviciu mi-a spus ”e un fost student de-al dvs. e la secretariat, vă roagă să-l primiți”. L-am primit, l-am recunoscut după câțiva ani de când nu ne-am mai văzut. L-am întrebat ce face, unde lucrează și mi-a spus că e șomer și m-a rugat să-l sprijin să se angajeze, să lucreze. Și l-am întrebat: ”vrei să lucrezi de azi sau de mâine?”. A zis că ”de mâine, ca să pot să-mi pregătesc dosarul pentru angajare”. Am zis ”bun, de mâine dacă vrei te angajez la primărie”.

R.: Și ce anume lucra în cadrul primăriei?

G.F.: A lucrat la Camera Agricolă, aveam un astfel de compartiment care se ocupa de aplicarea legilor fondului funciar. A lucrat circa 1 an și jumătatea la noi la primărie.

R: Dacian Cioloș a fost și membru/președinte PUNR Tineret?

G.F.: Nu cred, nu-mi amintesc să fi fost la PUNR Tineret, dar nu pot nici nega lucrul acesta pentru că erau foarte mulți membri în vremea aceea, membrii ai Partidului Unității Naționale Române și în acea perioadă, în Ardeal, PUNR era partidul care se bucura de cea mai mare încredere în rândul alegătorilor. E posibil să fi activat într-o funcție, dar acum pe moment nu-mi amintesc.

În plus, Gheorghe Funar crede că se va întâlni din nou cu Dacian Cioloș, atunci când vor candida amândoi pentru funcția de președinte al României, deoarece potrivit informațiilor fostului primar al Clujului, Dacian Cioloș va fi susținut pentru candidatură. Despre Gheorghe Funar știm că a revenit în politică și a înființat un nou partid naționalist – Partidul România Noastră, ”un partid pornit din Vatra Românească, care va fi un continuator al Partidului Naţional al Unităţii Române (PUNR) şi Partidului România Mare (PRM)”, așa cum declara în vara acestui an.

 

Puțină istorie pentru tinerii frumoși și liberi

 

Pentru necunoscători, Uniunea Vatra Românească a fost prima organizație ultranaționalistă din Estul Europei care a devenit proeminentă după prăbușirea sistemului comunist, organizată explicit ca și răspuns al formării UDMR, considerând Uniunea Maghiară un pericol pentru unitatea României. Potrivit Wikipedia, ca și principiu politic, Uniunea Vatra Românească este considerată cvasi-fascistă, radical-naționalistă, xenofobă, anti-maghiară și antisemită utilizând un discurs șovinist.

Partidul Unității Naționale a Românilor din Transilvania, a fost înființat la 15 martie 1990. Nu a fost o coincidență. La doar câteva zile mai târziu, în 19-20 martie au avut loc confruntările interetnice din Târgu Mureș, în urma cărora au fost răniți și au murit oameni din ambele tabere. Alături de PUNR, au luat parte la aceste evenimente sângeroase de la Târgu Mureș și simpatizanți ai Uniunii Vatra Românească, înființată în februarie 1990.

Potrivit liderilor organizației, Vatra Românească nu avea ambiții să devină partid politic, cu toate acestea, organizația și-a coordonat activitățile cu PUNR, brațul politic al Uniunii, lăudându-se cei aproape 4 milioane de membri simpatizanți la începutul anului 1992. Organizația a profitat de capacitatea mobilizatoare a ultranaționalismului pentru a câștiga teren politic, oferind un vehicul gata format politicienilor populiști dispuși să exploateze sentimentele de identitate de grup, teama de o potențială răzbunare a maghiarilor și îngrijorarea românilor privind nesiguranța economică în contextul începutului anilor 1990.

Timp de mulți ani, PUNR nu era altceva decât brațul politic al așa-numitei organizații ”culturale” Uniunea ”Vatra Românească”. Radu Ceontea, primul său președinte, l-a descris de la început ca ”un partid care cuprinde ideile generale cuprinse în programul de platforme al Uniunii Vatra Românească” și, așa cum a admis mai târziu, PUNR era ”fiul Uniunii Vatra Românească”.

Dar există o altă legătură, la fel de importantă, care afectează identitatea acestui partid – legăturile sale cu fosta Securitate. Contestațiile din martie 1990 de la Târgu Mureș, în care Uniunea Vatra Românească au jucat un rol provocator proeminent, au servit drept justificare pentru înființarea Serviciului Român de Informații SRI, la data de 26 martie 1990 sub conducerea generală a lui Virgil Măgureanu. La fel ca și Vatra Uniunea Românească, PUNR a fost mult timp suspectat că a fost încă o altă priză manipulată și pătrunsă, precum și în serviciul intereselor fostei Securități.

Repet, Vatra Românească nu a apărut din neant. Scopul organizației reprezenta doctrina militară ”Războiul întregului popor pentru apărarea patriei”, concept ce fusese adoptat și de Nicolae Ceaușescu. Cu alte cuvinte, o doctrină care spunea că atunci când România este vulnerabilă în fața unor invazii, singura soluția viabilă este lupta care să facă viața atât de grea unui inamic, încât costurile ocupației să depășească mult beneficiile.

 

De la naționalism extrem la tehnocrație

Acum că am stabilit un punct de plecare al fulminantei cariere a ”tehnocratului” Cioloș, vom face câteva precizări despre traseul lui deja știut de toată lumea.

Despre Dacian Cioloș cunoșteam că este absolvent al unui liceu agricol și care de-a lungul anilor a fost așezat pe înalte funcții de stat, ascensiune monitorizată de ”Vulpea”. Pe lângă studiile făcute în Occident, înșiruite în CV, despre viața personală a lui Dacian Cioloș știm că din anul 2000 este căsătorit cu franţuzoaica Valerie Ciolos-Villemin, fiica unui ofițer cu funcție foarte mare în rândul serviciilor secrete franceze (DST), dar şi nepoata fostului Ministru de externe al Franţei, Michel Barnier. Se spune că omul care a pus umărul din greu la ascensiunea lui Cioloș este unchiul său, controversatul chestor de poliție Virgil Ardelean, cunoscut sub numele de ”Vulpea”, fostul șef al Direcției Generale de Informații și Protecție Internă (DGIPI – fosta ”Doi și un sfert), serviciu secret al MAI. Bunica maternă a lui Ardelean a fost soră cu bunica maternă a mamei lui Cioloș, cele două surori având numele Tătar Ileana și Tătar Maria. Pe de altă parte, tatăl lui Dacian Cioloș și Virgil Ardelean au fost colegi de profesie și de generație, absolvind amândoi Școala de Ofițeri de Miliție de la Băneasa. în anii ‘70.

În presă s-a scris chiar faptul că în rândul parlamentarilor români circula și o poveste privind relația dintre Ardelean și Cioloș. De fiecare dată când vreun deputat sau senator făcea vreo declarație politică sau interpelare împotriva lui Cioloș, nu trecea o jumătate de oră și respectivul parlamentar era sunat de Vulpea și întrebat ce are cu nepotul său. Cioloș a negat aceste informații potrivit cărora Virgil Ardelean ar fi sunat unii parlamentari critici la adresa lui. Ziarista Raluca Pantazi (asociată cu Dan Tăpălagă și Cristi Pantazi) scria în 2015 pe HotNews că legătura dintre Virgil Ardelean și Dacian Cioloș sunt niște zvonuri alimentate de rădăcinile din Pericei (județul Sălaj) ale acestora. Totuși, în cele din urmă, chiar Vulpea a recunoscut public relația de rudenie cu Cioloș. Bunica maternă a lui Ardelean a fost soră cu bunica maternă a mamei lui Cioloș, cele două surori având numele Tătar Ileana și Tătar Maria. Pe de altă parte, tatăl lui Dacian Cioloș și Virgil Ardelean au fost colegi de profesie și de generație, absolvind amândoi Școala de Ofițeri de Miliție de la Băneasa. în anii ‘70.

Un moment care necesită reamintit este desemnarea lui Dacian Cioloș pentru funcția de premier. Ne amintim că imediat după protestele de la ”Colectiv” și demisia lui Victor Ponta, existau voci că Dacian Cioloș va fi noul prim-ministru. Astfel că președintele Klaus Werner Iohannis nu a surprins cu nimic prin desemnarea lui Cioloș pentru funcția de premier. Însă, în timp ce Iohannis mima că apleacă urechea la cererile tinerilor din stradă, fostul președinte Traian Băsescu ne asigura că hotărârea era deja luată, venită la comandă din afara României. Occidentul a zis: Să fie Cioloș premier! Și a fost Cioloș premier! Un premier al serviciilor secrete. Un premier care a lucrat foarte bine cu fostul ministru al Justiției, Raluca Prună, obedienta asistentă a Monicăi Macovei.

De fapt, și biografia sa este oarecum misterioasă, poate chiar nepotrivită cuiva care trebuia să reprezinte cu adevărat interesele României. Întreg traseul lui Dacian Cioloș după 1995 îl puteți pe pagina de pe Wikipedia.

 

 

Carmen Gorgan

Liviu Man