Ordonanţa de clasare în dosarul de pedofilie ”Codreanu”, miroase a blat

461

Un proces controversat în care un bărbat trecut de 60 de ani din Cluj-Napoca, Ioan Codreanu, este acuzat de act sexual cu un minor, corupere sexuală şi perversiune sexuală se află din 2012 pe rolurile instanţelor de judecată clujene. Mama a două fete minore îl acuză pe acesta că i-a corupt fiicele, pe vremea când acestea aveau 14, respectiv 12 ani, oferindu-le sume mari de bani şi cadouri scumpe. După ce procurorul Şendroni Mircea, din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, a clasat cauza, Victoria Popean (fostă Cândea) a depus o plângere împotriva acestei decizii.

 

La secţia II a Poliţiei Cluj-Napoca s-a desfăşurat o cercetare în ceea ce priveşte acuzaţia de instigare la mărturie mincinoasă pe care Victoria Popean o aduce lui Ioan Codreanu, omul de afaceri clujean care i-a abuzat sexual cele două fete minore, precum şi referitor la acuzaţia de mărturie mincinoasă formulată împotriva lui Iosefina Oana Carmen Moldovan, unul dintre martorii propuşi de apărarea lui Ioan Codreanu şi acceptat de magistraţii Curţii de Apel Cluj. În procesul desfăşurat la Curtea de Apel Cluj, Carmen Moldovan a încercat să demonstreze că actul sexual judecat a fost de fapt o înscenare. Un detectiv particular a scos la iveală că martorul din proces este o prostituată, care a fost întreţinută, la un moment dat de Ioan Codreanu.

 

Declaraţie cusută cu aţă albă

Conform declaraţiei lui Carmen Moldovan, ea spune că o cunoştea pe Victoria Popean din 2008, când aceasta ar fi deţinut un salon de masaj erotic în cartierul Plopilor, unde a lucrat trei zile. Moldovan povesteşte că, după câţiva ani, s-ar fi întâlnit întâmplător în Cluj, şi stând la o cafea, i-ar fi spus Victoriei Popean că şi-a cumpărat un apartament cu bani câştigaţi în Elveţia. După câteva zile, la iniţiativa Victoriei Popean, s-ar fi întâlnit din nou şi aceasta i-ar fi povestit că are de gând să însceneze unui bărbat înstărit un act sexual cu fiica ei cea mică, atunci în vârstă de 11 ani. I-ar fi povestit că a pregătit totul, martori şi teren să facă poze care să demonstreze ca a avut loc un act sexual, fără ca acesta să aibă loc în mod real. În acest fel Victoria Popean urma să obţină o sumă de bani pentru a-şi cumpăra o casă, dar cum banii la care spera nu i-ar fi ajuns, ar mai fi avut nevoie de un împrumut. Carmen Moldovan susţine că mama fetelor i-ar fi povestit toate acestea pentru ca apoi să îi ceară să garanteze cu propriul apartament împrumutul pe care dorea să îl contracteze. Ea pretinde că din amănuntele povestirii şi-a dat seama că, întâmplător, cunoştea persoana care urma să fie atrasă în capcană şi a refuzat garantarea împrumutului.

Ceea ce dorea să arate apărarea prin inserţia în caz a martorei era faptul că actul sexual judecat era o înscenare. Modul în care Carmen Moldovan a făcut publică povestea este absolut inedit. Astfel, ea a declarat că nu a mers imediat să îl anunţe pe Codreanu sau poliţia, pentru că avea un copil mic de îngrijit. A făcut mai târziu acest gest, dar nu în faţa poliţiei, cum s-ar aştepta oricine, ci în faţa unui notar, la sfatul lui Codreanu şi al avocatului său.

 

Un detectiv pe urmele lui Carmen Moldovan

Victoria Popean susţine că a rămas consternată când a auzit despre această mărturie, deoarece nu o cunoaşte pe Carmen Moldovan. De aceea a angajat un detectiv particular, pe Liviu Banias, care să afle ce hram poartă martora din proces. Conform raportului primit, Carmen Moldovan a absolvit Colegiul Naţional Pedagogic ”Gheorghe Lazăr” din Cluj-Napoca, iar tată ei susţine că a urmat un an la Facultatea de Medicina ”Iuliu Haţieganu”. Din spusele tatălui a reieşit că, pe perioada studiilor din Cluj-Napoca, Carmen Moldovan a fost sprijinită financiar de către Codreanu Ioan, ”un om bun şi deştept”. Tot tatăl a afirmat că martora a fost furată în anul I al Facultăţii de Medicină de către un bărbat care a obligat-o să se prostitueze în ţară şi străinătate. Tatăl a precizat că faptele şi activitatea fiicei sale pot fi dovedite prin trimiterile bancare pe care fiica sa le-a efectuat în conturile lui Honoriu, cel care o ”furase” şi  pentru care se prostitua. Din raportul detectivului mai rezultă că ”în evidenţele administrative locale, Carmen Moldovan nu figurează cu proprietăţi sau bunuri mobile şi imobile impozabile”, mai simplu spus, nu deţine un apartament, aşa cum declarase în faţa instanţei.

Însă, potrivit datelor Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, în anul 2009, Iosefina Oana Carmen Moldovan, elevă la Colegiul Pedagogic ”Gheorghe Lazăr” Cluj-Napoca, trebuia să-şi susţină examenul de bacalaureatul, însă aceasta nu s-a prezentat.

 

Ioan Codreanu, prins cu minciuna

În apărarea sa, Ioan Codreanu a susţinut că banii pe care i-a dat celor două fete ale Victoriei Popean, au fost un ajutor, pentru că aveau o situaţie materială precară. El a declarat în faţa instanţei că nu a mai ajutat alţi minori, dar din cele spuse de tatăl lui Carmen Moldovan, rezultă că Ioan Codreanu a avut cu adevărat un suflet mare care ajută, întâmplător, spunem noi, cu generozitate doar fete foarte tinere.

Victoria Popean a depus, la poliţia clujeană, o plângere pentru mărturie mincinoasă împotriva lui Carmen Moldovan şi o alta pentru instigare la mărturie mincinoasă, împotriva lui Ioan Codreanu.

 

Decizia din prima instanţă

Pe 25 iunie 2013, Judecătoria Cluj a dat sentinţa finală în procesul în care era judecat Codreanu Ioan pentru infracţiunea de act sexual cu  un minor. Mai precis, acesta, în plină zi, în jurul orei 11.00, în timp ce se afla într-o parcare situată din Cluj-Napoca, a întreţinut un act oral cu minora C. A-M în autoturism, după care i-a dat suma de 200 de lei drept plată.

Ioan Codreanu a avut o relaţie îndelungată cu una dintre victimele sale, minora C. A-M, căreia îi dădea sume importante de bani, în schimbul unor favoruri sexuale pe care i le făcea nu doar ea, ci şi sora ei mai mare. Procesul de pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca a judecat, punctual, actul sexual surprins în maşina lui Codreanu, în timpul zilei, foarte aproape de o trecere de pietoni. Codreanu, un pensionar în vârstă de peste 60 de ani la acel moment, nu a recunoscut niciodată fapta.

În primă instanţă, judecătorul Lucian Marian l-a condamnat pe inculpat la 5 ani închisoare în regim de detenţie  şi l-a obligat la plata sumei de 25.000 de euro cu titlu de daune morale către una dintre victimele sale, C. A-M şi încă 10.000 de euro pentru mama sa, C. V-M

Însă, pe 9 ianuarie 2014, magistraţii de la Curtea de Apel Cluj au redus pedeapsa primită de Ioan Codreanu de la 5 ani cu executare, la numai doi ani cu suspendare condiţionată. Judecătorii au micşorat şi despăgubirile pe care inculpatul trebuie să le achite familiei victimelor, de la 35.000 de euro la 5.000 de euro. Astfel, omul de afaceri clujean Ioan Codreanu nu a făcut nicio zi de închisoare, deşi s-a dovedit ca a întreţinut relaţii sexuale cu un o fetiţă de unsprezece ani, iar cheltuielile de judecată au revenit familiei victimei.

 

Procurorul a clasat cauza

Ulterior, în septembrie 2016, procurorul Şendroni Mircea, din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a clasat cauza privind pe Iosefina Oana Carmen Moldovan şi pe Ioan Codreanu sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals în declaraţii şi săvârşirii infracţiunii de mărturie mincinoasă , respectiv aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate de fals în declaraţii şi săvârşirii infracţiunii de complicitate la mărturie mincinoasă.

 

Plângere împotriva deciziei procurorului

În urma acestei decizii, Victoria Popean, prin avocat Viorel Vaşvari din Baroul Satu Mare – care lucrează luptă „pro bono” pentru dreptatea copilei abuzate, a depus în octombrie 2016 către Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca o plângere împotriva ordonanţei de clasare din septembrie 2016 prin care acesta solicită să se admită plângerea şi să se restituie dosarul către procuror în vederea urmăririi penale, iar în cazul în care se constată că urmărirea penală este completă, să se admită plângerea şi să se restituie către procuror în vederea întocmirii rechizitoriului şi trimiterii în judecată a inculpaţilor.

”Considerăm că soluţia atacată este netemeinică şi nelegală în principal pentru următoarele considerente:

Referitor la primul capăt de cerere solicităm restituirea dosarului către procuror în vederea completării urmăririi penale deoarece cererile în probaţiune formulate de partea vătămată în cursul UP (n.r. urmăririi penale) nu au fost integral soluţionate.

Dorim să vă arătăm stimabile Domn Prim Procuror faptul că, partea vătămată prin apărători aleşi, a înaintat către Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca mai multe solicitări pentru administrarea unor probe considerate de către aceasta ca fiind utile şi relevante cauzei”, se arată în plângerea formulată de partea vătămată.

Astfel, avocatul Vaşvari arată că în octombrie 2013 s-a depus la dosar prima cerere prin care Victoria Cândea a solicitat testarea cu aparatul poligraf a lui Ioan Codreanu şi Carmen Moldovan. Totodată s-a cerut confruntarea cu cei doi inculpaţi.

”Dorim să precizăm faptul că în conformitate cu art.306 alin (4) coroborat cu art.100 alin (3) NCPP, organul de urmărire penală avea obligaţia de a admite ori respinge motivat cererile în probaţiune formulate de către părţile în cauză.

Deşi această solicitare a fost formulată sub imperiul vechiului Cod, aceasta nu a fost soluţionată nici atunci şi nici ulterior datei de 1 februarie 2014, dată de la care au intrat în vigoare prevederile Noului Cod de Procedură Penală, însă obligaţia de soluţionare a cererilor în probaţiune exista şi anterior în conformitate cu art. 62-64 VCPP.

Din lecturarea declaraţiilor de persoană vătămată a petentei de azi precum şi din cea a inculpaţilor rezultă fără echivoc faptul că nu au fost întrebaţi dacă doresc să se supună testării cu aparatul poligraf precum şi dacă îşi dau consimţământul pentru realizarea unei confruntări în conformitate cu art. 131 CPP”, se arată în plângere.

Victoria Popean

Organele de cercetare penală au făcut verificări doar parţial

Totodată, avocatul Vaşvari arată că în cadrul dosarului de urmărire penală se află o cerere în probaţiune formulată de către Victoria Popean la care organele de cercetare penală au dat curs doar parţial fără să comunice care au fost motivele pentru care nu au făcute verificări la unele puncte din cadrul cererii de probaţiune.

”Ca atare vă rugăm să constataţi că persoana vătămată a făcut toate diligenţele necesare pentru a proba infracţiunea sesizată organelor de UP, dar cu toate acestea procurorul de caz reţine că „ cele sesizate nu au fost probate”.

Considerăm că o mare parte din această culpă aparţine nu persoanei vătămate ci organului de cercetare penală care a întocmit actele în acest dosar, respectiv a lăsat nesoluţionate mai multe cereri în probaţiune, care în mod neîndoielnic puteau duce la întărirea probatoriului administrat.

Având în vedere aceste aspecte, vă rugăm ca, prin ordonanţa pe care o veţi pronunţa să dispuneţi restituirea cauzei către procuror în vederea soluţionării cererilor de probaţiune şi în concret pentru completarea urmăririi penale”, se mai arată în plângerea formulată către Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.

viorel vasvari

Avocat: Clasarea este un temei forţat şi care nu are la bază o concluzie pertinentă

În ceea ce priveşte cererea subsidiară de a restitui cauza procurorului în vederea întocmirii rechizitoriului, avocatul Vaşvari cere să se constante faptul că infracţiunile sesizate de către Victoria Popean au fost săvârşite cu intenţie de către inculpaţi, „acestea există şi ca atare se impune tragerea la răspunderea penală a acestora”. În ceea ce priveşte infracţiunea de fals în declaraţii, în primul rând cea săvârşită sub forma autoratului de către inculpata Moldovan, domnul avocat Vaşvari cere domnului procuror să înceapă analiza declaraţiei acesteia, autentificată de birou notar Rodica Gabriela Ghile.

”Această declaraţie, astfel cum rezultă din rândul 4 şi al 5-lea a fost dată de inculpata: „după ce a fost informată cu privire la consecinţele prevăzut de art.292 CP cu privire la falsul în declaraţii.” Pe verso-ul aceleiaşi declaraţii se consemnează faptul că: ”dau prezenta declaraţie în calitate de martor în dosar 29659/211/2012 aflat pe rolul Curţii de Apel Cluj.”

Ca atare, analizând conţinutul acestei declaraţii ţinem să constatăm faptul că inculpata a avut o prevedere clară a consecinţelor consemnării unei declaraţii false şi mai mult decât atât, aceasta a dorit să producă consecinţe juridice în cadrul dosarului mai sus arătat.

Instanţa de recurs din cadrul Curţii de Apel Cluj avea posibilitatea de a reţine această declaraţie cu valoarea probatorie unui înscris aspect care probabil a şi fost urmărit de către inculpatul Codreanu şi apărătorii acestuia.

Temeiul soluţii de clasare, şi anume , fapta nu este prevăzută de legea penală, este un temei forţat şi care nu are la bază o concluzie pertinentă ce poate fi trasă din lecturarea ansamblului probator.

 

Inculpata a mers la notar ”cu tema de casă făcută”

Totodată, avocatul Vaşvari a solicitat procurorului să lectureze declaraţia dată de doamna notar Rodica Gabriela Ghile, care susţine că: ”această declaraţie a fost copiată de pe stik” adusă de către inculpata Moldovan.

”Ca atare se poate constata faptul că inculpata a mers la notar alături de co-inculpatul Codreanu „cu tema de casă făcută” cu intenţia de a întocmi un act care să producă consecinţe juridice în cadrul dosarului specificat şi cu prevederea clară a consecinţelor pe care le poate produce această declaraţie.

Pe de altă parte, faptul că actul respectiv ar fi putut produce sau nu consecinţe juridice are o relevanţă redusă pentru reţinerea existenţei acestei infracţiuni şi pentru tragerea la răspundere a făptuitorilor.

Aceste aspecte au fost reţinute de către instanţele clujene în cadrul dosarului nr. 27136/211/2014 în cadrul căruia s-a pronunţat o soluţie de condamnare pentru fals în declaraţii şi în care Ministerul Public a susţinut acest punct de vedere, deşi declaraţia notarială nu a produs nici un efect.

Din lecturarea ordonanţei de clasare ţinem să constatăm faptul că procurorul de caz nu a analizat sub nici o formă dacă cele declarate şi materializate în conţinutul declaraţiei au corespondent sau nu în realitate. Motivaţia procurorului priveşte strict motive de ordin procedurale şi doctrinale fără să se fi lecturat în concret dacă cele declarate sunt sau nu aspecte reale.

În opinia noastră ansamblul probator face dovada fără de tăgadă că declaraţia respectivă este una mincinoasă precum şi cea dată în faţa Curţii de Apel Cluj”, menţionează Victoria Popean prin avocat.

 

”Probe nesocotite de procurorul de caz”

Reclamantul mai arată că ”atât în ceea ce priveşte infracţiunea de fals în declaraţii cât şi cea de mărturie mincinoasă, întrunirea elementelor constitutive ale acestora precum şi dovedirea lor s-a probat dincolo de orice îndoială rezonabilă prin raportul detectivului particular Banias Liviu, precum şi declaraţiile de martor ale acestuia.

În mod cel puţin bizar, aceste probe au fost nesocotite de procurorul de caz în accepţiunea căruia infracţiunea de mărturie mincinoasă nu a fost dovedită.

Raportul întocmit de către detectivul particular are valoarea probatorie a unui înscris în conformitate cu art. 97 alin(2) lit.e) CPP, însă valoarea raportului este întărită de către declaraţiile de martor date de către acest detectiv.

Acest raport infirmă integral cele declarate în mod mincinos de către inculpata Moldovan care în declaraţia iniţială susţine că l-ar fi cunoscut pe dl. Codreanu printr-un verişor de al ei taximetrist.

Această întreagă poveste fabulată în scopul de a diminua pericolul social al faptelor săvârşite de către inculpat , aşa cum am arătat mai sus, este infirmată de declaraţia de martor a lui Banias Liviu, respectiv de cele relatate acestui martor de către tatăl făptuitoarei care, susţine că pe timpul liceului fiica acestuia a fost: „ajutată de către Codreanu Ioan din Cluj Napoca, un om foarte respectat, motiv pentru care a făcut parte şi din Parlamentul României””.

  

Concluzia procurorului nu este pertinentă

”Ţinând cont de faptul că cei doi făptuitori au refuzat să dea orice declaraţie în legătură cu faptele imputate precum şi constatând faptul că declaraţia părţii vătămate este întărită de declaraţiile martorilor Banias, al lui Popean Ioan Vasile, precum şi de celelalte probe administrate în cursul U.P., considerăm că, concluzia procurorului privind nedovedirea infracţiunii nu este una pertinentă şi ca atare vă rugăm să reveniţi asupra ei.

Partea vătămată, prin avocat, a depus la dosarul cauzei la data de 16.12.2013 un act denumit „Viciile declaraţiei lui Moldovan..” prin care a subliniat neconcordanţele dintre declaraţiile date, constatări pe care nu dorim să le reluăm prin prezenta plângere, însă, fără de tăgadă, fac dovada nesincerităţii inculpatei, precum şi a infracţiunii sesizate de către partea vătămată.

În concursul săvârşirii infracţiunilor de către inculpata Moldovan, aceasta a fost ajutată de către inculpatul Codreanu Ioan, al cărui interes era unul mai mult decât evident de a scăpa de pedeapsa de 5 ani închisoare stabilită prin sentinţa penală pronunţată în dosar nr 29656/211/2012 al Judecătoriei Cluj Napoca.

În spatele întregii activităţi infracţionale întreprinsă de inculpata Moldovan stă acest „domn”  Codreanu Ioan care a determinat-o pe inculpată să dea declaraţii mincinoase atât în faţa notarului cât şi în faţa instanţei.

Vă rugăm stimate Prim Procuror să nu treceţi cu vederea aceste infracţiuni săvârşite împotriva înfăptuirii justiţiei şi ca atare să dispuneţi restituirea cauzei procurorului pentru toate cele arătate mai sus?”, încheie plângerea doamna Popean prin avocat Viorel Vaşvari.

 

Decizia Judecătoriei Cluj-Napoca

În ciuda celor prezentate în plângerea formulată de doamna Popean, aceasta a fost respinsă:

plângerea formulată de doamna Popean a fost respinsă. ”În baza art. 341 al 7 pct.2 lit a C.pr.pen. respinge ca nefondată plângerea formulată de petenta CÂNDEA (POPEAN) VICTORIA MĂRIOARA împotriva soluţiei dispuse prin ordonanţa din dosar nr. 10075/P/2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca. Obligă petenta la 50 lei cheltuieli judiciare către stat”, se arată în soluţia pe scurt.
Despre această decizie, avocatul Viorel Vaşvari consideră că este una ireală şi de neînţeles.

LĂSAȚI UN MESAJ