Orice document semnat de Kovesi după publicarea deciziei CCR ar putea fi declarat nul

132

Decizia Curții Constituționale, care a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, nu lasă loc de interpretări. Însă, modul în care va fi pusă în aplicare decizia CCR este interpretat, în ciuda faptului că atât Legea fundamentală, cât și convențiile internaționale nu lasă loc de speculații.

Președintele CCR, Valer Dorneanu spune că deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României şi au putere numai pe viitor. „Din acest text rezultă cu prisosinţă că obligaţia respectării întocmai a deciziilor Curţii Constituţionale este generală, vizând toate autorităţile publice, toate instituţiile publice, toţi cetăţenii şi întreaga societate”, a transmis Dorneanu într-un comunicat de presă.

Șeful Curții a precizat că nu este necesar a se preciza un termen de aplicare. „Nu am dat niciun termen de aplicare, termenul curge de la data publicării. Ești în ilegalitate dacă nu aplici decizia”, a spus Dorneanu.

Dacă președintele recurge la sintagma „termen rezonabil” aceasta nu înseamnă că președintele poate semna decizia de revocare chiar și în anul care urmează, când expiră mandatul șefei DNA. Fost președinte al Comisiei juridice la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, György Frunda a explicat, pentru Evenimentul zilei, care este singura variantă plauzibilă într-o țară aliniată standardelor internaționale.

„Da, „termen rezonabil” poate fi interpretat dacă nu ținem cont de contextul în care ne aflăm, adică de stat membru al Uniunii Europene. Convențiile internaționale folosesc în documente această sintagmă tocmai pentru a fi o recomandare elastică pentru state. Asta înseamnă că unele aplică deciziile Curții Supreme în 10-15 zile, iar altele în 30 de zile. 30 de zile este termenul limită și nu există nicio rațiune de a împinge până acolo aplicarea unei decizii. România, prin Constituție, se obligă să respecte convențiile internaționale, deci nu poate exista nicio interpretare”, a declarat Frunda.

Președintele, ambiguu în intenții

După decizia CCR, din 30 mai, preșe dintele Klaus Iohannis a avut o declarație la fel de interpretabilă ca „termen rezonabil”. Șeful statului a afirmat: „Iau în calcul să respect statul de drept”, pentru ca imediat să completeze că nu este de acord cu afirmația că un procuror este în subordinea ministrului Justiției. Președintele a vorbit și despre posibilitatea organizării unui referendum pe tema Justiției.

Șeful statului nu a exclus organizarea unui referendum pe tema justiției. Iohannis a admis că, potrivit Constituției, procurorii funcţionează sub autoritatea ministrului Justiției, dar, în interpretarea șefului statului, „ministrul are sau ar trebui să aibă o autoritate în domeniu şi să o folosească pentru a-i apăra pe procurori.”

György Frunda consideră că președintele nu-și va permite să refuze decizia CCR, nici să prelungească la infinit termenul punerii în aplicare. „Ar deschide un câmp foarte periculos, oricine și-ar permite să spună că nu este obligat să respecte decizia CCR. Dacă șeful unui stat nu o face, de ce ar face-o alții? Asta pe plan intern. Pe plan extern, președintele ar fi nevoit să răspundă la întrebarea altor șefi de state din țările UE, care s-ar declara uimiți de faptul că nu a respectat o decizie a Curții Supreme. Eu cred că Iohannis va semna decretul de revocare în mai puțin de 30 de zile”, a afirmat Frunda.

Orice decizie a DNA, semnată de Kovesi, poate fi atacată

Pe de altă parte, fostul președinte al Comisiei juridice la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, György Frunda, a declarat că prezența, în continuare, a șefei DNA la conducerea instituției crează o situație fără precedent.

Efectul nociv al șefei DNA

„Prezența Codruței Kovesi la conducerea DNA va produce consecințe juridice pe care nimeni n-ar trebui să le treacă cu vederea. Eu, ca avocat, sunt convins că mulți se vor folosi, pe bună dreptate, de faptul că șefa instituției se află acolo neconstituțional și vor cere ca actele întocmite de DNA să fie lovite de nulitate.

Toate aceste demersuri ar avea șanse în instanță. Din momentul deciziei CCR, orice act semnat de Laura Codruța Kovesi sau de procurorii din instituția condusă de dânsa este discutabil”, a declarat Frunda.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat joi că are convingerea că președintele va respecta decizia CCR.

Motivarea CCR în cazul revocării șefei DNA a fost publicată ieri pe site-ul instituției și trimisă la Monitorul Oficial, după care devine efectivă şi obligatorie.

Constituția României

Art. 11 – Dreptul internaţional şi dreptul intern

Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună- credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte.

(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.

(3) În cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituţiei.

 

Material preluat de pe evz.ro