Agentia spatiala europeana a reusit, miercuri, o premiera istorica in explorarea Universului: plasarea unui robot pe o cometa aflata in miscare, la sute de milioane de kilometri de Pamant.
Robotul s-a desprins de dimineata de sonda spatiala Rosetta. Dupa 7 ore de cadere libera lenta, atras doar de slaba forta gravitationala exercitata de tinta, s-a pozitionat pe nucleul cometei. Robotul ar urma sa functioneze pana in martie 2015, fiind condamnat „sa moara de caldura” cand cometa se va apropia de Soare.
Aceasta misiune de „arheologie spatiala” incearca sa cerceteze evolutia Sistemului Solar, cometele fiind considerate vestigii ale materiei primitive.
Inceputa in 2004, odata cu lansarea sondei Rosetta, operatiunea incearca sa descifreze evolutia Sistemului Solar dupa nasterea acestuia, intrucat cometele sunt considerate adevarate „vestigii” ale materiei spatiale primitive.
Agentia Spatiala Europeana (ESA) nu a precupetit niciun efort pentru aceasta premiera in istoria explorarii spatiale, comparabila, potrivit unor oameni de stiinta, cu plasarile sondelor Viking pe Marte in 1976.
Misiunea Rosetta a fost indelung si atent pregatita. Nu mai putin de trei centre operationale sunt mobilizate: Centrul european pentru operatiuni spatiale (ESOC) al ESA din Darmstadt (Germania), Centrul de control pentru coborari spatiale al DLR (Agentia spatiala germana) din Koln (Germania) si Centrul de operatiuni stiintifice si navigatie stelara CNES (Agentia spatiala franceza) din Toulouse (Franta).
Totul se va realiza in aproximativ sapte ore, la o distanta de 511 milioane de kilometri de Terra. Philae, un robot-laborator cu greutatea de 100 de kilograme, se va desprinde de sonda Rosetta miercuri, la ora 08.35 GMT, la o distanta de 20 de kilometri de suprafata cometei.
Robotul s-a desprins de dimineata de sonda spatiala Rosetta. Dupa 7 ore de cadere libera lenta, atras doar de slaba forta gravitationala exercitata de tinta, s-a pozitionat pe nucleul cometei. Robotul ar urma sa functioneze pana in martie 2015, fiind condamnat „sa moara de caldura” cand cometa se va apropia de Soare.
Aceasta misiune de „arheologie spatiala” incearca sa cerceteze evolutia Sistemului Solar, cometele fiind considerate vestigii ale materiei primitive.
Coordonatorii misiunii ar trebui sa fie in masura sa urmareasca lenta deplasare a lui Philae, in cadere libera, total pasiva, catre tinta lui. Rosetta va efectua o serie de manevre pentru ca legatura cu Philae sa poata sa fie restabilita la doua ore dupa desprinderea robotului. Imediat dupa ce Rosetta il va lansa pe Philae, specialistii vor primi imagini, la fiecare ora, in timpul coborarii robotului, realizate de camerele video ale sondei.
Insa nimeni nu stie ce il va astepta pe Philae atunci cand va ajunge pe cometa, pentru ca acolo nu are o pista de sosire lunga si plata, in ciuda eforturilor depuse de savanti pentru a gasi cel mai bun loc de coborare pentru Philae.
Acesta va cobori in situl J, denumit Agilkia. Agilkia este o zona de aproximativ un kilometru patrat, situata pe un mic lob al nucleului cometei. Zona este presarata cu stanci, ale caror marimi variaza intre 50 centimetri si 50 metri. Situl prezinta si pante mai mari de 30 de grade, limita teoretic tolerata de trenul de aterizare al robotului Philae, care seamana cu un vehicul 4×4.
