Primăria bagă bani într-o societate care nu produce nimic de patru ani

53

Unul din proiectele controversate ce va fi prezentat în ședința Consiliului Local, de luni, 14 mai este aprobarea situațiilor financiare pe anul 2017 a societății Cluj Innovation Park, care încasează sume imense de la Primărie. În acest material vă vom prezenta cum bugetul local se duce uneori pe “nimicuri”, această societate având pierderi mari și profit de toată rușinea.

Societatea Cluj Innovation Park SA este o societate înființată în 2014 de Primăria Cluj-Napoca cu scopul de a administra Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative(CREIC) și Centrul de Transfer, Evoluție Antreprenoriat Microintreprindere (TEAM) din cartierul Lomb.

Însă, cele două proiecte, mai au mult și bine până vor fi finalizate, termenul fiind prelungit de nenumărate ori. În urma votului consilierilor locali se preconizează că va fi gata până în 31.12.2018. Odată cu prelungirea termenului de finalizare, implicit și costurile pentru finalizarea celor două proiecte vor fi suportate din bugetul local, adică din banii contribuabililor.

Deși s-a înființat societatea Cluj Innovation Park de câțiva ani aceasta practic nu are nici un obiect de activitate având în vedere că în Lomb s-au produs alunecări de teren care au afectat deschiderea respectivelor centre de afaceri.

 

Unde-i profitul?

În hotărârea de Consiliul au fost prezentați indicatorii economico-financiari realizați de societatea Cluj Innovation Park pe anul 2017. Profitul net/pierdere a acestora este de -502.477, practic societatea este în pierdere, chiar pe minus. Vorbim despre o societate ale cărei venituri au fost foarte mari de-a lungul timpului din partea Primăriei, însă care nu produce nimic. De asemenea, aceștia au avut în anul 2017 datorii de 42.348 de lei, venituri totale de 111,895, cheltuieli de 614.372 și o cifră de afaceri de doar 2.840 de lei.

“În anul 2017 societatea Cluj Innovation Park a obținut venituri totale de 111,895 lei, cele două structuri de afaceri pe care le va administra fiind încă în construcție. Pierderea obținută de societate a fost la 31.12.2017 de 502,477 lei.”, se arată proiectul de hotărâre.

 

Ce a mai “produs” Innovation Park

În raportul de activitate ce va fi prezentat în ședința de Consiliul Local, ni se prezintă ceea ce a produs societatea sau mai bine zis ce a pierdut, plus niște justificări a pierderilor pe care le înregistrează. Aceștia se laudă cu participări la conferințe, efectuarea câtorva demersuri sau pregătirea documentației în vederea viitoarelor realizări. În decursul anului 2017, Consiliul de Administrație al Cluj Innovation Park s-a întrunit în ședință ordinară de 8 ori.

Societatea a fost implicată în următoarele proiecte: Cluster Inovativ pentru Tehnologii Avansate în Energii Alternative; întocmirea unei scrisori de intenție pentru apelul programului Promovarea transferului tehnologic; New Generation Skills și Refill.

Cum am zis și mai sus, aceștia se laudă cu câteva plimbări pe la conferințe, printre acestea sunt: ”Participat la găsirea de soluții alternative în ceea ce privește dotarea cu utilități a centrului CREIC, independent de finalizarea drumului de acces aflat în lucru; Aceste soluții vor permite punerea în funcțiune a centrului în prima parte a anului 2018”.

Cu pierderi constante, menționate în rapoarte, aceștia încasează sume exorbitante pentru participări la conferințe.

 

Cele mai mari cheltuieli sunt cu salariile directorilor

Deși merge pe pierdere încă din 2014, Cluj Innovation Park are nevoie de nici mai mult nici mai puțin de patru directori. Toți au salarii mari.

Alexandru Coroian, directorul societății Cluj Innovation Park a încasat în 2016 un salariu de 60.072 lei din această funcție. Rezultă că este plătit lunar cu 5.000 lei ca să conducă o societate care nu face nimic. În cei patru ani de când ocupă funcția de director al acestei societăți a încasat 240.000 lei. Cluj Innovation Park are și un director comercial, în persoana lui Mircea Miheștean. Acesta a încasat în anul 2016 un salariu net de 46.914 lei, de unde rezultă că încasează lunar 3.909 lei. Dacă luăm în calcul faptul că în fiecare an, directorul comercial a fost plătit cu aceeași sumă, reiese că în cei patru ani a încasat peste 180.000 lei. Lenuța Lazarciuc este director economic. Ea a încasat în anul 2016, un salariu net de 46.914, la fel ca și directorul comercial. Istvan Gaspar ocupă funcția de director tehnic. El a fost plătit pentru munca prestată în anul 2016 cu suma de 47.026 lei, de unde rezultă un salariu lunar de 3.918 lei. Istvan Gaspar este și membru în CA al Sălii Polivalente, de unde a încasat în urmă cu doi ani un salariu net de 11.856 lei. Adunate, salariile șefilor din Cluj Innovation Park pe cei patru ani se ridică undeva la 780.000 lei.

Cluj Innovation Park a fost înființată în 2014, an în care a declarat pierderi de 313.000 lei. În 2015, pierderile declarate au fost de peste 710.000 lei, iar în 2016 au scăzut la 510.000 lei.

 

Veniturile pe un an, obținute din vânzarea unui telefon

Veniturile estimate în 2018 a Cluj Innovation Park sunt în valoare de 1,4 milioane lei, iar cheltuielile sunt prognozate la 2 milioane lei.

Potrivit celor mai noi estimări, CREIC ar trebui să fie gata în luna mai, așa că șefii Cluj Innovation Park se hazardează și anul acesta, la fel cum fac de patru ani încoace, să estimeze venituri care sar de 1 milion lei.

Alexandru Coroian, directorul Cluj Innovation Park, a declarat că anul acesta își bazează estimarea bugetului pe funcționarea CREIC. Singurul din Consiliul Local care a sesizat că este vorba doar despre estimări aiuristice, puse pe hârtie doar să fie, a fost consilierul local PSD, Dan Morar.

“Pe 2015 a fost un buget asumat de 1.630.000 lei și s-au realizat venituri de 2.600 lei, după ce s-a vândut un telefon. În 2016 venituri asumate, 1.964.000 lei și realizat, 5.460 lei. Bugetul pe 2017, 1.481.000 lei, venituri 101.000 lei din producția vândută. În fiecare an s-a asumat un grad de funcționare, un grad mediu de ocupare. În 2015, de la 62% la până la 72%, în 2016 de la 70% la 72%, în 2017, 80% cu 85%, iar pe anul acesta aflăm că nu se va mai deschide al doilea centru ci vom avea doar CREIC cu un grad de ocupare de 80%. În același timp, se estimează venituri de 1.395.000 lei  pentru opt luni de funcționare, iar anul trecut se estimau venituri de 374.000 lei pentru cinci luni de activitate. Tot venim și ne asumăm cifre în fiecare an. Anul trecut, domnul Șurubaru își asuma chiar dacă nu se va finaliza acest drum, măcar va fi viabil în sensul că se va asigura accesul. Domnul Coroian, cum să vă mai credem dacă de patru ani auzim aceeași poveste cum că aceste centre vor deveni funcționale între 60-80%  în fiecare an, cum că aceste centre vor genera venituri în fiecare an și de fapt ceea ce ne prezentați la fiecare final de an sunt nimicuri”, a afirmat Dan Morar.

Viceprimarul Dan Tarcea a intervenit să îl apere pe Coroian. Alunecările de teren sunt problema principală a întârzierilor din Lomb.

“Este o estimare bugetul pe baza unor lucruri care se vor realiza, în al doilea rând, în fiecare an au fost alunecări de teren, independente de voința celor de CREIC. De unde să știe că în 2015 vor fi alunecări de teren în 2017?”, a precizat Dan Tarcea.

 

LĂSAȚI UN MESAJ