Procurorul Hrudei fusese la rândul său anchetat de alte instituţii şi colegi din DIICOT

562

Gazeta de Cluj vă prezintă în exclusivitate decizia CSM de excludere din DIICOT a lui Mircea Hrudei. Mai exact, infracţiunile comise de acesta şi semnalate de DCCO, inspecţia judiciară sau alţi procurori colegi de la Cluj.


Astăzi însă vă prezentăm în exclusivitate fragment din decizia luată de completul magistraţilor CSM de la Secţia pentru Procurori.

„În motivarea solicitării procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se învederează exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei de către domnul procuror Hrudei Mircea Lucian, concretizată în esenţă prin deficienţe în activitatea de urmărire penală, tergiversarea nejustificată a soluţionării cauzelor repartizate, neîndeplinirea obligaţiei legale de a dispune măsuri asiguratorii în dosare cu prejudicii mari, adoptarea unor soluţii apreciat ca nelegale şi netemeinice, infirmate ca atare de către procurorul ierarhic superior, nerespectarea confidenţialităţii în dosarele în curs de soluţionare, exercitarea de activităţi de cercetare în afara unui cadru procesual legal, dar şi aspecte ce pot conduce la o posibilă imixtiune în activitatea altui procuror” se arată în documentul obţinut de Gazeta de Cluj.

 

Executat în timp, spaţiu şi din toate direcţiile

Aparent, excluderea lui Hrudei din DIICOT s-a făcut după mai multe dăţi în care acesta a fost- sună ironic, dar adevărat- investigat şi verificat. Pentru a-i convinge pe cei de la CSM, şeful DIICOT România, Daniel Horodniceanu a depus la dosarul cu pricina mai multe acte doveditoare de abaterile efectuate de Hrudei.

Printre acestea se numără un proces-verbal întocmit după controalele tematice şi operative efectuate de către procurorii desemnaţi din cadrul structurii centrale a direcţiei a dosarelor repartizate spre soluţionare domnului Hrudei. Tot la dosar există ordonanţele prin care procurorul şef al DIICOT Cluj(Florin Mornăilă) a infirmat soluţiile de clasare dispuse de Hrudei.

Potrivit surselor, cele susţinute de Mornăilă au fost întărite prin referatele întocmite de cei de la IGPR, Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate din municipiul nostru.

Încercând sa plece cu minim de demnitate din instituţie, Hrudei a depus după sesizarea lui Horodniceanu si el o  cerere la CSM prin care cerea să îşi înceteze activitatea. Însă, magistraţii de la CSM i-au refuzat acest prilej respingând cererea şi admiţând propunerea sefului structurii centrale.

Cu toate acestea completul CSM a analizat cererea lui Horodniceanu de a-l revoca „obligat-forţat” pe Hrudei din DIICOT CLUJ, avizând-o favorabil.

 

Nu i se poartă ranchiună ci mai degrabă milă

Întrebat de către Răzvan Dumitrescu, afaceristul Arpad Paszkany a intervenit telefonic în direct la emisiunea de la NCN pentru a explica ce prejudiciu a suferit în urma cercetărilor făcute de Hrudei la adresa sa şi pentru care ulterior patronul echipei de fotbal CFR a fost achitat.

„Ceea ce s-a întâmplat în aşa-zisul dosar Gazeta- pentru că aşa a fost poreclit- cred că a fost cunoscut de către toţi. Prejudiciul personal este greu de cuantificat. În primul rând, încă din momentul în care eşti cercetat public, mai ales de către un departament care sună pompos: Direcţia de Investigare a Crimei Organizate şi Terorism, care dacă apare la noi o asemenea informaţie imediat face înconjurul ţărilor europene, în alte ţări nu se întâmplă astfel de lucruri. Mai ales, dacă eşti un cetăţean român cercetat de DIICOT, lângă numele tău apare un steguleţ. Aşa ştie lumea, mediul de afaceri sau cel bancar din jurul tău. Tu deja eşti tratat ca un suspect. Prima problemă care se pune e câţi ani primeşti. Aceste acţiuni îţi distrug reputaţia. Instituţiile mass-media îşi pierd interesul să mai scrie dacă eşti achitat pentru acele acuzaţii.

Cred totuşi că domnul Hrudei este o victimă a sistemului. Dacă cei superiori lui nu i-ar fi cerut să producă un număr de dosare la fiecare 3-7-12 luni, atunci nu ar exista această manieră de a face rechizitorii ce pot fi demontate. Punându-se această presiune pe ei procurorii nu au de ales.  Dacă procurorul nu are cunoştinţă în real de fapte comise de persoane, atunci apelează la o listă cu oamenii cunoscuţi în anumite medii de afaceri, oameni cu notorietate. Au această libertate, în sensul de a nu avea nici o răspundere pentru actul de incriminare, în afară de faptul că eventual după 10-12 ani pot fi înlăturaţi din sistem, altceva nu păţesc. Din când în când mai trebuie şi câte o victimă în acest sens. Adică, eu cred că domnul Hrudei este la rândul său o victimă a sistemului. Ca şi el, cu alt nume şi prenume există şi alţi procurori.

arpad-paszkany111-foto-tho

Din proprie experienţă vă spun că în momentul în care câştigi împotriva DIICOT, reprezentanţii instituţiei respective prind ură pe tine şi devii mult mai vânat. Eu ştiam de la cunoştinţe că în fiecare lună, în mod neoficial, după ce am câştigat se cereau informaţii despre conturile mele bancare. Nu că aş avea ceva de ascuns, dar nu mi se pare normal. La ce să îi mai dau în judecată? Te judeci cinci-opt ani, plăteşti avocaţi şi la sfârşit chiar dacă o sa câştigi nu plăteşte procurorul ci Statul din banii plătitorilor de taxe şi impozite. Ar trebui copiat sistemul occidental sau american, care este incomparabil mai corect decât cel din România. Cunosc foarte mulţi procurori care ulterior au ales să devină avocaţi, procurori care au fost şi judecători şi au ajuns în avocatură  dar împărtăşesc părerea mea şi anume că acest sistem legal şi în acelaşi timp abuziv nu a existat nici pe vreme lui Ceauşescu sau a fostei Securităţi ” afirmă Arpad Paszkany.

Foto: Iuliu Mureșan
Foto: Iuliu Mureșan

Întrebat dacă în opinia sa, actualul dosar instrumentat de DIICOT la adresa sa, a clubului CFR şi a lui Iuliu Mureşan este o răzbunare pentru că a obţinut achitare după rechizitoriul întocmit de Hrudei, acesta a mai precizat: „Cu siguranţă acel câştig împotriva lui Hrudei nu era de fapt aşa ci era o victorie împotriva unei chestiuni injuste şi împotriva sistemului. Dacă citiţi documentul ce a generat recenta acţiune realizaţi că mi s-au reproşat chestiuni precum că am dat prea mulţi bani pentru achiziţia unui judecător. CFR a fost întreţinut, din punct de vedere financiar, în mod exclusiv din fonduri private. Acest club nu a beneficiat de nici un leu sau euro din partea unor entităţi publice precum Consiliul Local, Consiliul Judeţean, Minister sau altele. Acuzaţiile principale sunt de delapidare şi evaziune fiscală. Adică mi-aş fi furat propriii bani, în vreme ce eu puteam oricum să ridic bani să îi dau administratorului. De un an jumătate nu sunt trimis în judecată. Încă nu mă pot apăra. Dânşii spun că în şase ani şi jumătate din transferurile de jucători  s-ar fi plătit înapoi prin diferit entităţi peste opt milioane de euro. Ce logică ar avea ca eu să plătesc mai mult pentru un produs, în cazul acesta un jucător, ca să obţin înapoi plusul. Ei au calculat după asta o evaziune fiscală de 16% la 8,5 milioane de euro, în condiţiile în care Clubul CFR avea o pierdere de 40 milioane de euro . După un calcul foarte rapid ei au construit un prejudiciu de aproape un milion de euro în condiţiile în care pierderile sunt mult mai mari. Cu toate acestea, dosarul actual nu mai este făcut de către Hrudei. Deducem de aici, din nou, că aceste dosare vin din comenzi de la centru, de la superiorii lor. Procurorii au de ales: ori merg în avocatură ori rămân la parchete şi fac ce li se cere”.

 

Schimbări la Huedin

Parchetul de pe lângă Judecătoria Huedin stă din ce în ce mai bine la capitolul procurori. În luna februarie un nou magistrat a ajuns la Huedin, iar începând cu 4 iulie, Hrudei îşi va desfăşura activitatea în oraş.

Primul care a ajuns la Huedin în acest an, în luna februarie, este un procuror nou, aflat în primii ani de profesie. Adrian Drăgan se numeşte el şi este originar din Moineşti judeţul Bacău.

Colegii acestuia, poliţiştii şi alte părţi care au fost în contact cu Adrian Drăgan s-au arătat surprinşi de integritatea şi imparţialitatea de care dă dovadă noul procuror. Magistratul nu locuieşte în Huedin, spun gurile rele, pentru că ar vrea să stea departe de anturajele şi grupurile de interese din oraşul în care lucrează. Decizia i-a fost respectată, iar procurorul primeşte bani de navetă. Cât despre Hrudei, la Huedin se va simţi ca acasă, chiar dacă această funcţie reprezintă un pas înapoi în cariera fostului şef al DIICOT Cluj.

După 2002, Hrudei a plecat cu delegaţie la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj şi de acolo la DIICOT Cluj. La DIICOT Cluj Mircea Hrudei a fost două mandate la conducerea serviciului.

LĂSAȚI UN MESAJ