După Deva – 28 aprilie, Alba Iulia – 7 mai, Mediaş – 14 mai, Gherla – 21 mai, Câmpia Turzii – 4 iunie, Dej – 18 iunie, Floreşti – 2 iulie, 9 iulie –Sibiu, Timişoara a figurat pe 16 iulie 2017 ca ultima destinaţie în cadrul turneului naţional organizat de Asociaţia „Produs de Cluj” – înainte de spectacolul de încheiere, care va avea loc pe 17 septembrie la Cluj-Napoca.
Menţionăm că, pe tot parcursul turneului, la manifestările oferite de către clujeni au fost prezenţi solişti de marcă şi ansambluri folclorice de pe raza judeţului, practic tot ce are Clujul mai valoros, precum şi zeci de meşteri şi producători populari, care şi-au prezentat spre vânzare obiecte lucrate de ei sau produse tradiţionale prelucrate în propria gospodărie. În cadrul spectacolelor, Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda” Cluj a avut onoarea ca de fiecare dată, în cea de-a treia zi a manifestărilor Asociaţiei „Produs de Cluj”, să susţină împreună cu talentaţii săi artişti spectacole consistente de muzică şi joc popular şi, totodată, să prezinte lucrări care au fost incluse în Expoziţia itinerantă „Clujul – oraşul comoară”, un alt proiect de succes al Şcolii de Arte Cluj, testat în numeroase oraşe ale ţării şi până şi dincolo de graniţă. Turneul a constituit, practic, pentru Şcoala de Arte Cluj o şansă extraordinară de promovare a valorilor judeţului nostru, alături de cele selectate de Asociaţia ”Produs de Cluj” pentru a performa pe parcursul turneului!
Astfel, toate spectacolele sale au avut o durată de peste patru ore, ocupând agenda unei întregi zile, întotdeauna cea de-a treia a manifestării. S-au întrecut pe sine cu acest prilej cunoscuţii interpreţi vocali şi tototdată experţi ai Şcolii de Arte – Ioan Dordoi, Felix Gălan, Ana Strîmturean, Claudiu Ciotleuş şi Denisa Bonţe – iar Orchestra „Vatră de Dor”, dirijată de expert Iancu Pop şi directorul adjunct al instituţiei, Marius Moldovan i-a acompaniat cu mult talent şi pricepere. Însă orchestra a acompaniat totodată şi zecile de cursanţi ai claselor de canto muzică populară ai şcolii – pregătiţi de dascălii şi soliştii mai sus menţionaţi – care au susţinut recitaluri consistente, dovedind că progresează de la un spectacol la altul. Au performat încântător de asemenea dansatorii ansamblului Folcloric „Vatră de Dor”, instruiţi de expert Viorel Dragomir, echipaţi în cele patru rânduri de costume populare – din patru zone folclorice distincte ale judeţului – confecţionate manual de către renumitul meşter popular Elvira Gavriş, academician al artelor tradiţionale.
Am ales în mod special o referire la evenimentele de la Sibiu – din 9 iulie şi de la Timişoara – din 16 iulie a.c. datorită semnificaţiei speciale ale relaţiilor pe care le-au avut, de-a lungul anilor, cele două oraşe cu municipiul Cluj-Napoca. Astfel, se ştie că în anul 1940, după cedarea Ardealului, prin Dictatul de la Viena, Universitatea clujeană şi-a mutat administraţia şi sediul la Sibiu, fiind primită cu braţele deschise de către localnici, continuându-şi activitatea până după eliberarea ţării. Au rămas totuşi, la Sibiu germenii universităţii din care s-a născut Universitatea „Lucian Blaga”. La fel s-a petrecut şi în cazul Operei Române din Cluj, înfiinţată în 1920 care, în urma cedării Ardealului şi-a desfăşurat şi ea activitatea în refugiu – însă în capitala Banatului, la Timişoara – între anii 1940 – 1945, căpătând denumirea de Opera din Cluj-Timişoara.
Iar această relaţie, conservată miraculos după decenii s-a făcut remarcată şi în modul prin care sibienii şi timişorenii au reacţionat la spectacolele prezentate de Asociaţia „Produs de Cluj”. De pildă, la Sibiu – pe lângă momentele de folclor ale clujenilor de la Şcoala de Arte, printre care şi magicul microrecital, la taragot, al decanului de vârstă al ansamblului, Vasile Chiorean – publicul a apreciat la superlativ valoarea fanfarei Şcolii Populare de Arte, dirijată de Flaviu Mogoşan. „Acum câţiva ani urmăream şi la Sibiu o fanfară a Academiei Forţelor Terestre, dar în rest nu mai ştiu dacă mai cultivă cineva acest gen muzical, astfel că ne-a făcut o mare bucurie Fanfara Judeţului Cluj cu recitalul superb pe care l-am urmărit”, ne mărturisea un sibian în vârstă de 60 de ani, Gheorghe Traşcă.
Iar despre apariţia în public a fanfarei, Flaviu Mogoşan, dirijorul ei ne declara următoarele: „Suntem înfiinţaţi doar de un an şi jumătate şi aceste spectacole în cadrul proiectului „Produs de Cluj” înseamnă primele ieşiri în public şi procesul nostru este de închegare ca şi formaţie. Noi, ca mulţi alţii încercăm să prezentăm un repertoriu vast, dinamic, acesta conţinând de la marşuri clasice până la piese de jazz sau ragtime. Am fost prezenţi la toate spectacolele – mai puţin la Timişoara – fiind receptaţi cu mare entuziasm de către spectatori. Dar cea mai importantă reuşită a turneului este aceea că am fost capabili să prezentăm, într-o orchestraţia proprie, „Rapsodia română nr. 1” de George Enescu, practic un fapt inedit pentru o fanfară, datorită nivelului ridicat de dificultate al piesei”.
Cât despre spectacolul de la Timişoara, acesta a reprezentat o culme greu de atins de acum încolo, datorită numărului mare de spectatori – câteva mii! – şi a entuziasmului acestora provenind, se pare, din vechea dragoste a bănăţenilor pentru clujeni. Nu degeaba cunoscutul show-man Marius Merca, omul care a asigurat sonorizarea şi scena tuturor evenimentelor realizate de Asociaţia „Produs de Cluj”, ne mărturisea la Timişoara: „Practic, Timişoara a fost încununarea turneului nostru prin ţară, oraş în care, efectiv, am fost primiţi într-un mod excepţional de către public, inclusiv de presa locală. Remarc de asemenea că Şcoala de Arte Cluj – prin soliştii săi vocali, dansatori, dar şi orchestra sa – a crescut de la un eveniment la altul, aducând un plus de valoare evenimentului în momentele când urca pe scenă. Pănă la urmă vorbim şi de un avantaj reciproc: atât al Asociaţiei „Produs de Cluj” cât şi al artiştilor săi fiindcă aceştia au câştigat permanent experienţă”. „După şase ani şi şaizeci şi nouă de manifestări „Produs de Cluj” nu ne-am simţit niciunde atât de bine ca la Timişoara”, declara, pe scenă, mulţumindu-le timişorenilor pentru ospitalitate d-na Ramona Moldovan, directorul Asociaţiei „Produs de Cluj”. Iar doamna Elvira Gavriş, experta Şcolii de Arte la cursurile de ţesut-cusut, aflată în târgul deschis în Shopping City din Timişoara, cu renumitele sale cămăşi populare, şi-a exprimat la rândul său satisfacţia pentru că – împreună cu ceilalţi meşteri populari şi producători – a reuşit să facă vânzări-record: „Oamenii sunt tot mai interesaţi de lucrul manual şi mă întorc astăzi la Cluj cu numeroase comenzi pentru lucrări viitoare, dar şi cu destule cămăşi vândute”.
„Fiind declarat 2017 – „Anul Cântului Popular la Şcoala de Arte Cluj, ne-am angrenat în acest proiect de promovare a secţiilor folclorice ale instituţiei prin acest proiect de succes, „Produs de Cluj”, pentru a contribui după puterile noastre la excelenta imagine pe care o are Clujul în regiunea Transilvaniei”, ne-a declarat şi dl. Vasile Corpodean, managerul Şcolii de Arte Cluj. Concluziona, superb, opinia generală referitoare la întreaga manifestare, o bihoreancă stabilită în Banat, Elena Sferdean, care urmărise trepidând spectacolul Şcolii de Arte Cluj, de la primul până la ultimul său acord: „Foarte frumos, impresionant. Tot ce am văzut îmi trezeşte nostalgia Ardealului şi e un lucru minunat că artiştii Clujului fac turnee prin ţară ca să-i bucure şi pe cei plecaţi din Ardeal, aşa ca mine”…
