Notarul Tony Horacius pătat și curățat de procurorii Nufărul

În urmă cu trei ani, notarul clujean Tony Horacius a autentificat un contract de moștenire pentru una dintre bijuteriile arhitectonice ale Clujului, Casa Tătaru, una dintre cele mai scumpe vile din Cluj. Printre moștenitori se află Narcisa Kelemen, procuror DIICOT, căsătorită cu procurorul DNA Robert Kelemen. La un an după autentificarea moștenirii, notarul clujean a fost acuzat de Ministerul de Finanțe de evaziune fiscală. După doi ani de procese, magistrații clujeni au decis că notarul este nevinovat de acuzații și l-au achitat, iar Parchetul General a decis retragerea apelului. Casa Tătaru a fost cumpărată de unul dintre milionarii Clujului, Ștefan Gadola.

Una dintre cele mai frumoase vile din Cluj Napoca, Casa Tătaru, i-a aparținut până în 2013 Luciei Mihu. În 2013 femeia a murit și a lăsat casa moștenire Narcisei Kelemen, un procuror DIICOT căsătorit cu un procuror DNA, Robert Kelemen. Contractul de moștenire a fost atacat de ceilalți membri ai familiei care spun că ar fi ”suspicios”. Actul a fost autentificat de notarul clujean Tony Horacius, care a mers acasă la Lucia Mihu, iar martorii procurorului Narcisa Kelemen sunt un cercetat penal pentru înșelăciune și o persoană din Craiova care pare că nu poate fi găsită.

Potrivit declarațiilor de avere ale procurorului Narcisa Kelemen, dacă în 2012 ea nu avea nici o locuință, în anul 2013 în declarația de avere au apărut două terenuri intravilane, unul în Cluj Napoca, altul în Valea Ierii, și un teren extravilan în județul Cluj, o casă de vacanță în Valea Ierii, o casă în Cluj Napoca și un apartament în Craiova. Toate aceste proprietăți au fost dobândite de soții Kelemen în urma moștenirii. Această declarație de avere este ultima depusă de Narcisa Kelemen.

În anul 2013, potrivit presei locale, Casa Tătaru a fost vândută, iar cumpărătorul a fost unul dintre milionarii Clujului, Ștefan Gadola care ar fi dat pe Casa Tătaru aproximativ 1,7 milioane de euro, însă în declarațiile de avere ale procurorului DIICOT nu figurează această sumă.

Tony ”Stark” al notarilor clujeni ”spălat” de magistrați

Întorcându-te de notarul Tony Horacius, în 2013 el a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală. ”Inculpatul, notar public, în mod repetat, în intervalul de timp ianuarie 2009-aprilie 2013, a virat la bugetul de stat consolidat cu întârzieri mai mari de 30 de zile, de până la 441 zile, diferite sume de bani, totalizând 920.271 lei, din cele calculate şi reţinute, conform art.77 ind.1 alin.1 din Legea nr.571/2003, cu titlu de impozit din veniturile pe transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, în perioada septembrie 2008-decembrie 2012, respectiv, nu a virat sumele totalizând 10.838 lei reţinute cu acest titlu, scadente la plată în intervalul 25 martie-25 iulie 2013, întârzierile la plată fiind mai mari de 30 de zile, cuprinse între 246-124 zile de întârziere”, arată rechizitoriul.

Însă, în februarie 2015, judecătorul Monica Rodina, de la Curtea de Apel Cluj, a considerat că notarul clujean trebuie achitat. ”Este de necontestat faptul că inculpatul, din punct de vedere al normelor de drept fiscal, a avut o conduită ilicită, ce trebuie sancţionată conform dispoziţiilor în vigoare, fapt ce s-a şi realizat prin emiterea titlurilor executorii, somarea inculpatului şi instituirea unor măsuri asiguratorii de către organele fiscale (cauza Lungu contra României). Pe de altă parte însă, din modul de stingere al obligaţiilor fiscale stabilit de partea civilă, confirmat şi de expertul numit în cauză, rezultă că s-au creat zile de întârziere care nu se datorează comportamentului inculpatului, acesta putând avea reprezentarea faptului că a achitat debitul restant. În acest sens, se poate observa că la data controlului, inculpatul achitase suma de 3.134.558 lei, iar debitul principal era de 3.132.145 lei, la care se adăugau penalităţi şi dobânzi de întârziere (f.366 dosar Curte, f.19 dosar u.p.) (…). În baza art.16 alin.1 li.b C.p.p. va achita pe inculpatul Gorun Horacius Tony de sub învinuirea infracţiunii de evaziune fiscală prev.de art.6 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.41 alin.2 C.p. anterior. În baza art.25 alin.5 C.p.p. va lasă nesoluţionată acţiunea civilă formulată de ANAF DGRFP Administraţia Finanţelor Publice Cluj.”, arată magistratul clujean.

În mod normal, la sentința de achitare, Parchetul ar fi trebuit să facă apel, însă Parchetul General a retras apelul făcut de procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj la Înalta Curte de Casație și Justiție. ”Ia act de declarația de retragere a apelului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj împotriva sentinței penale nr.66 din 05 februarie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Cluj – Secția Penală și de Minori, privind pe intimatul inculpat Gorun Horacius Tony”, arată minuta ÎCCJ din procesul privitor la notarul clujean.

În momentul de față, pe rolul Curții de Apel Cluj este judecat procesul de evaziune fiscală al lui CHIŞ MIHAELA LILIANA, colega lui Tony Horacius.

Istoria Vilei Tătaru

Casa Tătaru este una dintre construcțiile cele mai reprezentative pentru arhitectura locuinței moderniste din prima treime a secolului XX a orașului Cluj. Momentul edificării construcției coincide cu o perioadă de maximă dezvoltare economică a orașului, anii 1936-1938. Edificatorul casei a fost doctorul Tătaru, personaj important al lumii medicale clujene interbelice.

Proiectanții sunt arhitecții Elsie Lazăr și Gio Ponți. Pe amplasamentul casei se află o clădire actualmente demolată care apare în fotografiile din albumul Familiei Tătaru și pe planul orașului din 1918. Construcția casei s-a realizat într-o singură etapă probabil în intervalul 1936-1938.

Casa a fost locuită de familia Tătaru și după instaurarea regimului comunist. După moartea doctorului Tătaru casa a revenit moștenitorilor care au vândut-o parțial. În anii 80 casa a fost extinsă prin adăugarea unei mansarde peste corpul parter. Aceasta este cea mai brutală intervenție pe care a suferit-o construcția pe perioada întregii sale existențe. În întreagă perioadă de după 1990, regimul de proprietate asupra casei a suferit multe modificări. Acest fapt a dus la decăderea stării fizice și la intervenții care au alterat parțial interiorul. Din anul 2013 casa are un singur proprietar, arată site-ul firmei Weberbau, care se ocupă de refacerea construcției.

Notarul norocos 

Potrivit sentinței, ”în ceea ce priveşte temeiul achitării ce se va dispune în cauză, curtea constată că la art.16 lit.b C.p.p. au fost reunite într-o singură cauză care împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale (fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege) cazurile prevăzute de art.10 lit.b şi lit.d C.p.p. anterior, care determină inaptitudinea funcţională a acţiunii penale prin lipsa temeiului de drept al acesteia. Astfel, sintagma „fapta nu este prevăzută de legea penală” va cuprinde, pe lângă faptele care pot constitui contravenţii sau abateri disciplinare, şi pe cele care ar fi putu constitui infracţiuni dar le lipseşte unul dintre elementele constitutive, cu excepţia elementelor ce ţin de latura subiectivă a infracţiunii, care sunt acoperite de sintagma „ fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege”, mai arată sentința judecătorului Monica Rodina de la Curtea de Apel Cluj.