Gazeta de Cluj a intrat în posesia unor documente care demonstrează că pădurile retrocedate de fostul primar Vancea din Floreşti urmaşilor contelui Alexandru Mikes ar fi fost nu numai expropriate în mod legal, cu plata unor despăgubiri, ci au făcut şi obiectul unor înregistrări ilegale în cărţile funciare, unor vânzări şi ipotecări ulterioare, dar, printr-o minune, tot contelui Alexandru Mikes i-ar fi aparţinut la momentul naţionalizării.
În judeţul Cluj, familia Mikes, care are în prezent moştenitori în Ungaria şi Austria, şi-a recuperat cu voia autorităţilor locale, 224 hectare de pădure din comuna Floreşti. Aceste terenuri, însă, apar ca fiind în mod legal expropriate de către statul român, după 1919. Potrivit unor surse din domeniul administrativ, ar exista cărţi funciare care demonstrează că deşi a primit banii pe terenuri, Mihai Mikes i-a lăsat lui Alexandru Mikes mai multe proprietăţi funciare, pe care ulterior acesta, la întocmirea cărţilor funciare, le-a trecut pe numele său.
Ulterior, o parte au fost vândute, şi o parte ipotecate la băncile naţionale. Pentru că nu plătea nicio rată, Alexandru Mikes înregistra succesiv noi parcele pe care le trecea sub ipotecă, până la venirea regimului horthist, în anii 1940, care l-a iertat de toate datoriile. Documente ulterioare, după eliberarea Transilvaniei, arată că în total peste 500 de hectare au fost de-a lungul timpului expropriate în mod legal, cu plata despăgubirilor către proprietari, de la grofii maghiari Alexandru Mikes şi Csato Paul.
Terenul cumpărat de dr. Stanca
În 1922 conţii Mikes Mihaiu şi Mikes Alexandru au fost expropriaţi de Comisiune de ocol pentru expropriere Cluj, în baza articolului 8 din legea pentru reforma agrară din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş. Este vorba despre un teren de 48 de jugăre şi 1332 stânjeni. Pentru acestea, comisia a acordat despăgubiri, după preţul terenului din perioada respectivă. ”La fixarea preţului comisiunea, în lipsa altor date, le-a luat în considerare declaraţiile părţilor, calitatea şi situaţia pământului, precum şi toate împrejurările locale”, se arată în document.
În documentul care atestă această expropriere se mai arată că Mihai Mikes a cerut ca 50 de jugăre din moşia de la hotarul oraşului Cluj să îi rămână în proprietate, dar această cerere ”nu are nici o bază legală. Comisiunea după aprobarea contractului intervenit între Dr. Constantin Stanca ca cumpărător şi văduva lui Mikes Coloman ca vânzătoare cu privire la parcelele cu No. top. mai sus înşiraţi a trebuit să se hotărască conform dispozitivului”.
În 1931, Comisia de ocol pentru Expropriere şi Împroprietărire Cluj împarte parcele din fosta moşie a lui Alexandru Mikes către parohiile greco-catolice şi ortodoxe din zona Floreştiului de astăzi, care printr-un act din 1928 au intrat în rezerva de stat.
Sute de împroprietăriţi în anii 40
Un document din 28 mai 1946, care cuprinde tabelul celor îndreptăţiţi la împroprietărire, realizat de comisia de plasă pentru reforma agrară în Floreşti arată că 298 de persoane au primit 65 de jugăre de teren arabil, 85 de jugăre de fâneţe şi 164 de loturi de casă în suprafaţă totală de 37 de jugăre şi 300 de stânjeni. Aceste terenuri au aparţinut anterior lui Mikes Alexandru şi Csato Pavel, ”expropriate în întregime, şi având în total suprafaţa de 784 de jugăre 1371 de stânjeni.
”Se constată de noi că din moşia aceasta 507 jugăre este pădure şi neproductiv 9 jugăre. Din moşia lui Mikes Alexandru s-a expropriat şi pentru Cluj-Mănăştur 43 de jugăre 63 stânjeni, pentru grădina de zarzavat 20 jugăre, pentru staţia de ameliorare Cluj 17 jugăre, rămânând o rezervă de 1 jugăr şi 1008 stânjeni”, arată documentul citat.
La 19 mai 1947, comisia de verificare pentru Plasa Gilău a fost în Floreşti, pe fosta moşie Mikes Alexandru şi Csato Paul, expropriată conform legii Reformei Agricole nr. 187/1945, pentru a realiza proiectul parcelar. În documentul întocmit de aceasta se arată că suprafaţa terenului cultivabil conform măsurătorii era de 268 jugăre şi 885 de stânjeni, proveniţi din moşia Mikes (207 jugăre şi 833 stânjeni) şi din moşia Csato Paul (21 de jugăre şi 1020 stânjeni).
Au primit 224 de hectare la Floreşti
În mandatul fostului primar Ioachim Vancea, în 2005 urmaşii contelui Alexandru Mikes, prin Katalin Roy Chowdhury, au primit 224 de hectare de pădure şi fânaţe în comuna Floreşti. Gazeta de Cluj a mai scris despre retrocedările de teren din Floreşti. Potrivit surselor citate, o parte din actele pentru care familia Roy Chowdhury, numele luat de fiica lui Mikes după căsătorie, a primit moştenirea din Floreşti ar fi dispărut din toate arhivele, atât de la Tribunalul Cluj, cât şi de la Armată. O parte din terenurile retrocedate sunt chiar de pe suprafaţa actualului mall din Floreşti, dar, aşa cum arată documentele obţinute de Gazeta de Cluj, terenul respectiv a fost vândut chiar de Alexandru Mikes.
Comisia Judeţeană Cluj din cadrul Prefecturii le-a acordat iniţial urmaşilor contelui Mikes despăgubiri de 7,28 de hectare în natură şi 60,192 de hectare pentru despăgubiri materiale. Dosarul a fost returnat în primă instanţă de oficialii comisiei datorită lipsei unei documentaţii cadastrare cu privire la categoria de folosinţă a terenului propus pentru despăgubire în ceea ce priveşte suprafaţa de teren ce depăşeşte suprafaţa maximă de 50 de hectare teren agricol.
Documentaţia cadastrală, dovadă suficientă
La dosar nu au fost depuse iniţial actele din care să rezulte preluarea de către stat, după 1945, a suprafeţei de teren agricol, înscris la despăgubiri, şi proprietarul de la care a fost preluată respectiva suprafaţă, deoarece la dosar este ataşată documentaţie cadastrală din care rezultă că terenurile în suprafaţă de peste 50 de hectare teren agricol ar aparţine lui Mikes Alexandru. Un teren de 35,84 de hectare a fost preluat de CAP şi dat pentru construirea caselor de locuit. Cei de la comisia judeţeană au spus că acest teren nu face obiectul Legii 10. Instanţa le-a dat în schimb câştig de cauză moştenitorilor.
Instanţa a mai cerut documente de la Consiliul Judeţean Cluj şi de la Arhivele Naţionale pentru a vedea dacă s-au prelucrat terenurile în baza reformei agrare, confirmare pe care au şi primit-o. La această solicitare reprezentantul reclamantei Roy Chowdhury Katalin Zsuzsanna arată că proba nu este utilă, deoarece contele Mikes nu s-a înscris în CAP şi pârâţii nu contestă că terenul a fost preluat prin legea reformei agrare. Însă, aşa cum am arătat mai sus, prima reformă agrară, cea de după 1919, expropriază groful maghiar, oferindu-i sume de bani la preţul pieţe în schimbul terenurilor respective.
Domeniul de la Zăbala
Vechea familie Mikes şi-a recuperat castelul din Zăbala, considerat giuvaerul Ardealului. Gregor şi Alexander Roy Chowdhury-Mikes, fiii unui bengalez şi ai unei urmaşe a familiei, au intrat în posesia castelului precum şi a parcului de 30 de hectare. Pe timpul comunismului, incinta a fost utilizată drept tabără de copii sau spital. Acum există o casă de oaspeţi, The Machine House, care se bucură de o amenajare interioară şi un stil unice în România. În Ozun, castelul Beldy-Mikes, construit în sec. XVII, în stilul secuiesc, aparţine de asemenea familiei Mikes.
