Funar a produs “onoare” pe bandă rulantă

Clujul este, fără îndoială, unul dintre oraşele de frunte ale Ardealului. Cu o aşa încărcătură valorică, oraşul de pe Someş n-ar putea defila cu fitecine, astfel că primarii oraşului, de la Gheorghe Funar până la “contemporanul” Sorin Apostu, s-au întrecut în a da diplome de onoare. Protipendada onorifică a acestui oras se ridică, din 1990 până în prezent la peste 200 de cetăţeni de onoare. Printre ei se regăsesc anonimi, sportivi, actori, doctori, iar ultimul clujean care se pregăteşte să primească diploma de cetăţean de onoare al Clujului este Vasile Leordean, cel care a aprins şi stins “Flacăra”.

Dupã anii ‘90, una dintre primele personalităţi care a fost ridicată la rangul de cetăţean de onoare a fost Ilie Ilaşcu. Într-un gest de gratie, aproape divinã, Gheorghe Funar a fost fericitul edil care, în 1993, i-a înmânat certificatul lui Ilie Ilaşcu, la acea dată, deţinut politic. Un an mai târziu, Funar îi acordã aceeaşi distincţie interpretului de muzică populară Dumitru Fărcaş. Probabil că acest gest a fost motivat de faptul că Fărcaş a interpretat, spun unele surse, la taragot o doină dedicată special lui Avrămuţ. Chiar dacă este maramureşean, Fărcaş se poate mândri că a făcut câte ceva pentru oraş. Este absolvent al Academiei de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca şi fondator al Ansamblului Artistic “Mărţişorul”.
Tot datorită “epocii Funar”, unul dintre numele care deţine o adevărată greutate sonoră şi care este trecut pe o diplomã de cetăţean de onoare al Clujului este cel al sopranei Mariana Nicolesco. Solista de operă şi operetă a primit această distincţie tot în 1994. Nicolesco este, cu adevărat, una dintre personalităţile care a uimit scenele mondiale de artă lirică cu timbrul ei vocal. După ce a terminat Şcoala de Muzică din Braşov, Nicolesco s-a înscris la Conservatorul din Cluj. Aici a obţinut primul titlul stiinţific de doctor în artă din România, cu o teză despre Belcanto. Mariana Nicolesco a captivat publicul de la prima sa apariţie în rolul Violettei din Traviata. Ea avea să interpreteze acest rol de peste două sute de ori. La invitaţia Papei Ioan Paul al II-lea, Mariana Nicolesco a cântat în primul Concert de Crăciun în Vatican, transmis în Mondovision, vechile colinde româneşti fiind ascultate de peste un miliard de oameni. Fiind un meloman înrăit, Gheorghe Funar l-a distins, tot în 1994, pe baritonul David Ohanesian cu acelaşi titlu de cetăţean de onoare. Acesta este absolvent al Academiei de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj, iar criticii de specialitate declară că Ohanesian se confundă cu însăşi istoria de aur a Operei Române. Ohanesian a cântat cu nume dintre cele mai reprezentative ale scenei lirice mondiale. De la Nicolai Ghiaurov şi Placido Domingo, la Leontyne Price şi Birgitt Nilsson. Pe lângă titlul de cetăţean de onoare al Clujului, acesta mai deţine şi distincţiile de membru de onoare şi diploma de merit Unesco – România, Steaua României în grad de Comandor, doctor honoris causa al Universităţilor “Gheorghe Dima” şi “Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca şi “George Enescu” din Iaşi.

“Ciocoflenderul” de onoare

Din panoplia cetăţenilor de onoare ai Clujului nu putea lipsi inegabilul Flooooorin Piersic. Ciocoflenderul naţional s-a născut, bineînţeles, la Cluj. După ce a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucuresti (IATC), Piersic a început să se căsătorească. Iniţial, actriţa Tatiana Iekel i-a dăruit primul copil, care va avea acelaşi nume de scenă şi de culise, Florin. Între două filme, “Mărgelatu’” sare peste “Şapte Cai” şi se căsătoreste, pentru a doua oară, tot cu o actriţă, Anna Szeles, de care divorţează mai apoi. Momentul “fatidic” l-a surprins pe Florin Piersic în 1993, când acesta s-a căsătorit cu clujeanca Anna Török. Şi pentru toate acestea, în 1995, Florin Piersic a primit din partea “cinefilului” Ghiţă Funar o diplomă de cetăţean de onoare.
Se poate ca mulţi să bănuiască, dar noi vă confirmăm faptul că George Emil Palade este unul dintre cetăţenii de onoare ai Clujului. Şi asta nu pentru că Gheorghe Funar s-ar fi apucat să combine metodele de fracţionare a celulei, producând componenţi celulari care erau omogeni morfologic, ci pentru că fostul edil a fost înştiintat de consilierul său de imagine că Palade este unul dintre puţinii cercetători de pe la noi care a fost laureat al premiului Nobel. În 1946, pentru a evita cercetările pe care regimul comunist le-a făcut asupra românilor, Palade a pleacat în SUA, ca cercetător la New York University. În anul 1974, a primit premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină, pe care l-a împărţit cu Albert Claude şi Christian Duve.
Pentru că, odată cu anul 2000, pericolul apoliptic a trecut, Gheorghe Funar s-a simţit pândit de un alt pericol, atacul masonilor. Dar, fiind “omul potrivit la locul potrivit”, edilul clujean a găsit şi de această dată o salvare în diplomele de cetăţean de onoare. În 2001, într-un cadru festiv, Florin Dumitru Prunariu, primul român care a ajuns în cosmos, a fost făcut cetăţean de onoare al Clujului. În pofida faptului că tatăl său a fost inginer, Dumitru Prunariu a reuşit în viaţă, ajungând până în ceruri! Mai mult decât atât, printr-un decret prezidenţial din 2004, Prunariu a fost şi ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Federaţia Rusă. Din păcate, a fost chemat să “aselenizeze” înapoi în România, după mai puţin de un an, pentru performanţa slabă a acestuia într-o zonă de interes strategic (Prunariu se purta ca un “lunatec” atunci când se discuta despre Transnistria sau tezaurul României care “cloceşte” în Rusia, n.red). Despre Florin Dumitru Prunariu, revista Forum Masonic, în numãrul 14, a dezvăluit faptul că acesta este mason. „Este Cavaler Templier, grad pe care l-a dobândit în Florida (SUA), deţine funcţia de Grand King în Marele Capitul de Masoni al Arcului Regal din România, are gradul 32 în Ritul Scoţian şi este maestru venerabil al Respectabilei Loji “Roza Vînturilor” din Orientul Bucureşti”.

Big Boc

Faţă de predecesorul său, Emil Boc nu a fost la fel de prolific în conferirea acestor titluri de nobleţe. Totuşi, într-un acces de virilitate, actualul prim ministru a dorit ca unul dintre cei mai înalţi oameni din lume, baschetbalistul Ghiţă Mureşan, să beneficieze de măreţia unei diplome. Mureşan, singurul baschetbalist român care a jucat în NBA, a primit titlul de cetăţean de onoare al municipiului Cluj-Napoca. Până în prezent, titlul de cetăţean de onoare al Clujului a mai fost acordat, în lumea sportului, fostului fotbalist Gheorghe Hagi, foştilor antrenori ai lotului olimpic de gimnastică, Octavian Bellu şi Mariana Bitang, fostei gimnaste Oana Ban şi atletei Maria Cioncan. Mai mult, pentru ca cetăţenii de onoare să nu mai iasă ca pe bandă rulantă, odată cu venirea lui Boc la frâiele primăriei a intrat în vigoare un regulament (HCL 435/2006) prin care pretendenţii la acest titlu sunt triaţi. Astfel, consilierii locali votează dacă un X-ulescu primeşte sau nu acest titlu în funcţie de ceea ce a făcut personajul pentru oraş.
Astfel că, din 2009 până acum, primarul Sorin Apostu abia a putut să facă trei cetăţeni de onoare, Este vorba de Claudiu Rusu, sportiv şi antrenor de polo, vicecampion al României cu Voinţa Cluj, de opt ori medaliat cu bronz cu Voinţa Cluj, dublu câştigator al Cupei României, cu echipa Crişul Oradea, multiplu medaliat cu argint şi bronz al Suediei şi, în prezent, director tehnic al Naţionalei de Polo Suediei. Apostu i-a mai făcut cetăţeni de onoare pe Emil Burzo, Doctor Honoris Causa al Universităţilor din Timişoara, Constanţa, Cluj-Napoca şi Târgovişte, precum şi cercetător asociat la CNRS din Grenoble din anul 1970, şi pe Liviu Maior, tatăl lui George, şeful Serviciului Român de Informaţii.
În momentul de faţă, cel care pregăteşte să devină cetăţean de onoare al Clujului este omul de afaceri, Vasile Leordean. Conform propriul său site, “Vasile Leordean a avut în subordine zeci de mii femei, are cel mai consistent palmares de fini, peste 450, a impus pe piaţa românească şi pe cea occidentală două branduri de succes: “Flacăra” şi “Leotex”. Este una din cele mai cunoscute personalităţi din business-ul autohton. La aproape 70 de ani a fost nevoit, din cauza exclusivă a conjuncturii economice, să renunţe la dragostea de-o viaţă: Flacăra”.

Din 1992 până în 2004, Funar a “blagoslovit” cu câte o diplomă de cetăţean de onoare nu mai puţin de 174 de inşi. Acesta nu a fost prea pretenţios în alegerea lor, printre ei numărându-se adevărate personalităţi marcante, dar şi veşnici necunoscuţi. Pe de altă parte, Emil Boc, care nu a avut la dispoziţie atâta timp ca predecesorul său. A făcut 40 de cetăţeni de onoare dintre care, un pachet compact de 29 de «Eroi ai Revolutiei din 1989». Cel mai slab la acest capitol stă primarul în funcţie, Sorin Apostu, care a făcut patru cetăţeni de onoare.

Din varii raţiuni mondiale, Gheorghe Funar l-a declarat pe Sim Jae-Duck, primarul din Suwon (Coreea), cetăţean de onoare al Clujului. Pentru că de numele acestei personalităţi nu credem că a mai auzit cineva în afară de Funar, trebuie menţionat faptul că misteriosul personaj s-a nãscut într-o… baie. Sim Jae-Duck, politicianul sud-coreean, a condus o mişcare, cum altfel, de înfrumuseţare a toaletelor şi a fost seful asociaţiei “World Toilet”, care a lansat o platformã/program la Seul, în noiembrie 2007, prin care se doreşte să  se atragă reprezentanţi a peste 50 de state, pentru a discuta despre problemele toaletelor publice. Acest cetăţean de onoare al Clujului a murit anul trecut.

Răzvan Robu