Dosarul ”Fraudă la referendum” de la Cluj a ajuns din nou pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, după ce Curtea de Apel Cluj a soluționat conflictul de competență dintre Tribunalul Cluj și Judecătoria Cluj Napoca. Articolul de lege pe care Curtea de Apel Cluj și-a întemeiat hotărârea arata că dacă cercetarea judecătorească a unei cauze a început anterior intrării în vigoare a legii penale noi, aceasta rămâne în competenţa aceleiaşi instanţe, judecata urmând a se desfăşura potrivit legii noi.
În rechizitoriu, procurorii arată că în sarcina inculpaților s-au reținut, în principal, următoarele fapte: pe 29 iulie 2012, data referendumului pentru demiterea fostului președinte a al României, Dumitru Samson, un apropiat al PNL, a iniţiat şi s-a asociat cu inculpații Nica Tudorel, Bițu Constantin Sebastian, Niculae Nicholas Vitto, Chira Gigi, Daniel Măgurean Bogdan Cristian și Hanzi Nicușor Ștefan, cărora le-a promis şi remis suma totală de 14.000 lei, în vederea săvârşirii infracţiunii prev. de art. 54 alin. 1 din Legea 3/200. Mai precis, Samson a oferit, prin intermediul inculpaților sus menționați, alegătorilor din cadrul comunităţilor rrome din comuna Floreşti, judeţul Cluj, sume de bani (respectiv câte 50 de lei de fiecare alegător) şi comunităţii rrome din cartierul Pata Rât foloase materiale (mâncare şi băutură în valoare totală de 1500 lei) în scopul de a determina alegătorii să voteze în cadrul referendumului organizat pentru demiterea preşedintelui României.
Cauza a fost judecată de către magistratul Lucian Buta de la Judecătoria Cluj-Napoca. În şedinţa publică din data de 15.05. 2014, instanţa a pus în discuţie schimbarea încadrării juridice date prin rechizitoriu, a infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prev. de art. 323 Cod penal. din 1969 pentru care au fost trimişi în judecată cei șapte inculpaţi în infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 al. 1 Cod penal actual. Judecătorul a arătat că faptele în speţă nu au fost dezincriminate ci, in urma analizei concrete a situaţiei de fapt, acestea se regăsesc, în mod evident, in conţinutul constitutiv al infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, cum acesta este definit la art.367 al.6 din Noul Cod penal. ”Pentru acest motiv, în baza art. 386 al.1 C.pr.pen., instanţa a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor Samson Dumitru, Nica Tudorel, Bițu Constantin Sebastian, Niculae Nicholas Vitto, Chira Gigi ,Daniel Măgurean Bogdan Crisitian și Hanzi Nicușor Ștefan, din infracţiunea de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni prev. de art. 323 C.pen. din 1969 în infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 al. 1, 3 C.pen., care, având în vedere limitele de pedeapsă, constituie și legea penală mai favorabilă potrivit art.5 C.pen.”, se precizează în încheierea de ședință. Raportat la noua încadrare juridica a faptelor, magistratul Lucian Buta a pus în discuţie excepţia necompetenței materiale a Judecătoriei Cluj-Napoca și a declinat cauza în favoarea Tribunalul Cluj.
Ajunsă pe rolul Tribunalului Cluj, procedând la verificarea din oficiu a competenţei sale, tribunalul a invocat la rândul său excepţia necompetenţei materiale și a ajuns la concluzia că legea prevede expres că „cauzele aflate în curs de judecată în primă instanţă în care s-a început cercetarea judecătorească anterior intrării în vigoare a legii noi rămân în competenţa aceleiaşi instanţe, judecata urmând a se desfăşura potrivit legii noi”. Instanța a considerat că atâta timp cât în cauză cercetarea judecătorească a început la data de 30.04.2013, judecătoria a procedat în mod greșit atunci când a declinat cauza în favoarea Tribunalului Cluj, fără să ia în considerare dispoziţiile legii mai sus amintite. ”Nu se poate susţine aplicabilitatea art. 49 al. 1 din C.pen. actual şi interpretarea acestuia în sensul că, odată ce o instanţă inferioară a schimbat încadrarea juridică a faptei, (uneori cu nerespectarea dispoziţiilor legale), instanţa superioară în favoarea căreia s-a declinat cauza, constatând lipsa sa de competenţă la primirea dosarului, ar fi obligată să judece în continuare cauza.”, arată instanța.
Ca urmare, Tribunalul Cluj a dispus trimiterea dosarului la Curtea de Apel Cluj în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă ivit între Tribunalul Cluj si Judecătoria Cluj-Napoca. Curtea de Apel Cluj a dat dreptate magistraților de la Tribunalul Cluj, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca. Ca urmare, dosarul se întoarce pe masa judecătorului Lucian Buta.
Samson condamnat definitiv în Dosarul „Țara de basm-Dracula!”
Recent, Dumitru Samson, fiul vitreg al senatorului PNL, Corneliu Dobrițoiu, fost ministru al Apărării Naționale, a fost condamnat definitiv, de Curtea de Apel București, la cinci ani de închisoare cu executare, pentru infracțiunile de complicitate la fals și abuz în serviciu, în dosarul privind un contract de publicitate pentru promovarea turismului.
Potrivit rechizitoriului, pe 30 noiembrie 2006 comisia de evaluare a ofertelor de achiziţie publică din cadrul Agenției Naționale a Turismului, a desfăşurat procedura de licitaţie publică pentru atribuirea contractului de servicii cu scopul realizării „Campaniei de media pe plan internaţional”, cu o valoare de 1,5 milioane euro. Licitaţia avea ca obiect achiziționarea a cinci clipuri publicitare de promovare a ofertei turistice românești şi a cinci machete de banner.
Societatea la care Dobriţoiu Jr. şi soţia sa, Raluca Meda, erau asociaţi – SM Art Advertising Grup – a câştigat o licitaţie trucată după ce a oferit cel mai scump preţ: 4.501.429 de lei. Firma familiei Samson avea trei concepte creative: „Ţara de basm”, „Spectacolul lunii” şi „Ne place România”. Procurorii DNA care au investigat acest caz au descoperit că SM Art Advertising Grup „nu avea capacitatea tehnico- profesională pentru realizarea videoclipurilor publicitare şi realizarea machetelor de banner”.
De altfel, imediat după câştigarea licitaţiei, 5 decembrie 2006, ei au plătit unei societăţi de producţie suma de 171.488 de euro pentru realizarea celor cinci videoclipuri. Contractul a fost semnat pe 18 decembrie 2006. Dumitru Samson a mai semnat un contract de 10.000 de euro cu o societate pentru ca materialele publicitare brute să fie prelucrate audiovideo. Practic, SM Art Advertising Grup a plătit pentru realizarea videoclipurilor aproximativ 200.000 de euro, iar ANT i-a virat suma de 1.500.000 de euro. Dintr-un foc, profitul depăşea un milion de euro. Mai mulţi angajaţi de la ANT au semnat în fals că au recepţionat aceste videoclipuri, pe 21 decembrie 2006, şi au virat rapid toţi banii din contract.
Filmările au început abia pe 9 ianuarie 2007, în mai multe locaţii din ţară. Personajul principal al spoturilor era „Dracula”, interpretat de actorul Petre Moraru de la Teatrul Foarte Mic. Clipurile au fost virate către ANT în februarie 2007, dar oficialii le-au respins ca „necorespunzătoare calitativ”.
Atunci când a fost audiat la DNA, Dumitru Samson a dat explicaţii de-a dreptul hilare despre realizarea clipurilor. „Aceste filmări le-am realizat personal cu o cameră beta digital, pe care am împrumutat-o de la un prieten, al cărui nume nu-l reţin (…) Persoana care a interpretat personajul «Dracula » a fost identificată de către mine pe o stradă din Constanţa, întrucât avea o fizionomie asemănătoare cu «Dracula »”, a declarat Samson în fața procurorilor.
