Judecatoarea Aneta Beatrice Birau motiveaza arestarea preventiva a angajatilor Scutului Negru prin decizii ale CEDO vechi de un sfert de veac. Deciziile date de CEDO sunt luate in anii 1989 si 1990. Cum magistratul nu a putut gasi decizii mai recente prin care sa ia apararea PP Protect, firma de paza detinuta de tatal colegei magistratului-Pop Puscas Loredana Teodora, a trebuit sa ofere in motivarea arestarii preventivii decizii vechi ale Curtii Europene ale Drepturilor Omului fara sa gaseasca solutii mai recente in aceasta speta. O sursa juridica a declarat pentru Gazeta de Cluj ca nu se poate da arest preventiv pentru ca in speta ultrajului nu s-a dat de 30 de ani inchisoare cu executare pentru oameni fara antecedente penale. Redam in continuare motivarea judecatorilor:
„Prin propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca înregistrată la data de 2.08.2013 la Judecătoria Cluj-Napoca, s-a solicitat instanţei să dispună arestarea preventivă a inculpatilor B I I, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri, prev de art 321 alin 1 cod penal cu aplic art 75 lit a cod penal. B C I, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri, prev de art 321 alin 1 cod penal cu aplic art 75 lit a cod penal. C A cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri, prev de art 321 alin 1 cod penal cu aplic art 75 lit a cod penal. L P A, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri, prev de art 321 alin 1 cod penal cu aplic art 75 lit a cod penal. N M A, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri, prev de art 321 alin 1 cod penal cu aplic art 75 lit a cod penal. P C V, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri, prev de art 321 alin 1 cod penal cu aplic art 75 lit a cod penal. P M D, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri, prev de art 321 alin 1 cod penal cu aplic art 75 lit a cod penal.Ş Z A, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri, prev de art 321 alin 1 cod penal cu aplic art 75 lit a cod penal. B C V cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri, prev de art 321 alin 1 cod penal cu aplic art 75 lit a cod penal. B F R, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri, prev de art 321 alin 1 cod penal cu aplic art 75 lit a cod penal şi art. 37, lit. b cod penal. pentru o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 3.04.2013 arătând în motivare că sunt întrunite condiţiile legale pentru luarea acestei măsuri procesuale preventive întrucât această măsură este necesară în interesul urmăririi penale.
Analizând propunerea formulată în raport cu actele dosarului de urmărire penală şi cu dispoziţiile legale în materie, instanţa reţine următoarele:
Prin rezoluţia din data de 01.08.2013 a organelor de poliţie din cadrul IPJ Cluj- Biroul de Investigaţii Criminale, confirmată la aceeaşi dată prin rezoluţia procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, s-a început urmărirea penală IN REM sub aspectul săv. infr. de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice prev. de art. 321 alin. 1 C. pen. ca urmare a faptului că în data existau indicii temeinice. Ulterior, la data de 02.08.2013, după ce s-a reuşit identificarea persoanelor implicate, a fost începută şi confirmată urmărirea penală faţă de persoanele indicate mai sus tot pentru infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice prev. de art. 321 alin. 1 C. pen. reţinându-se totodată şi agravanta prev. de art. 75 alin. 1 lit. a C. pen. ca urmare a participării unui număr de mai multe de trei persoane.
În fapt s-a reţinut faptul că la data de 21.07.2013, în jurul orei 08.20-08.30 echipaţi cu ţinută specifică de intervenţie cu inscripţia “Scutul Negru” au agresat trei persoane de sex masculin în incinta clubului Janis Stuff. Pe imaginile surprinse de camerele de supraveghere video se observă mai multe persoane care văzând ceea ce se întâmplă fug sau se îndepărtează în grabă de locul faptei în momentul în care realizează violenţa de care dau dovadă autorii în acţiunile lor.
Pentru aceste motive prin ordonanţa procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca din data de 02.08.2013 a fost pusă în mişcare acţiunea penală faţă de inculpaţii arătaţi mai sus.
Toţi inculpaţii au fost reţinuţi pentru o perioadă de 24 de ore, reţinerea urmând a expira în data de 03.08.2013 ora 09.20
La baza propunerii de arestare preventivă a inculpatei stau dispoziţiile art. 143 şi art. 148 lit f C.p.p., infracţiunea săvârşita de către inculpati se pedepseste cu închisoarea mai mare de 4 ani existând probe certe că lăsarea lor în liberate prezintă pericol concret pentru ordinea publică .
Într-adevăr arestarea preventivă a unei persoane împotriva căreia s-a pus în mişcare acţiunea penală presupune pe de o parte existenţa unor probe sau indicii temeinice ale săvârşirii unei fapte prevăzute de legea penală, iar pe de altă parte existenţa cel puţin al unuia din cazurile reglementate de art. 148 C.p.p.
Analizând actele şi lucrările efectuate până în acest moment al urmăririi penale, judecatorul va retine că sunt întrunite condiţiile cerute de art. 143 C.p.p., sub aspectul savarsirii infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri existând indicii si probe temeinice că inculpatii au comis fapta si anume:.
Având în vedere cele expuse, apreciem că există nu numai indicii, ci probe certe din care rezultă că inculpatii au săvârşit faptele reţinute în sarcina lor.
. În baza art. 69 C.p.p., se va reţine starea de fapt relatată prin declaraţiile martorilor declaratii ce se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză.
Fara putinta de tagada stabilirea vinovatiei inculpatilor urmeaza a se face desigur numai in urma cercetarii judecatoresti de catre instanta investita cu judecarea fondului cauzei,probatiunea administrata in faza urmaririi penale pune insa in evidenta existenta unor indicii temeinice in intelesul art 143 C. proc. penala care justifica luarea masurii preventive fata de inculpati. Considerăm că în cauză sunt întrunite condiţiile prev. de art. 143 C.pr.pen., existând probe sau indicii temeinice că inculpatii au săvârşit infracţiunea pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală (declaraţiile martorilor B T,F A C, G A,G A,U M B A,S P,P I inregistrarile camerelor de supraveghere).
În acest sens, în cauza Fox, Campbell şi Hartley c. Regatului Unit, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a dezvoltat noţiunea autonomă de „motive plauzibile” în interpretarea dată art. 5 par. 1 lit c) a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, ce îşi are echivalentul în legislaţia naţională cu cea de „indicii temeinice” că învinuitul sau inculpatul a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, ca şi o condiţie esenţială în vederea luării măsurii arestării preventive, arătând că această noţiune presupune existenţa de date sau informaţii ce ar convinge un observator obiectiv că persoana în cauză este posibil să fi comis o infracţiune. Curtea a decis în acest sens că această noţiune depinde de toate circumstanţele particulare ale fiecărui caz. De asemenea, în cauzele Brogan c. Regatului Unit şi Murray c. Regatului Unit, Curtea a decis că noţiunea de „motive plauzibile” nu presupune administrarea de probe suficiente pentru a formula acuzaţii în momentul arestării, rolul acestei măsuri fiind acela de clarificare sau înlăturare a suspiciunilor.
Prin urmare indiciile temeinice, respectiv „motivele verosimile”, nu trebuie să aibă aceeaşi forţă probantă ca cele necesare pentru a justifica o condamnare sau a formula o acuzare, caracterul temeinic al acestora urmând a fi analizat ţinând cont şi de interpretarea dată de Curte.
Cu privire la întrunirea condiţiilor prev. de art.143 C.P.P. este necesar să existe probe sau indicii temeinice cu privire la săvârşirea unei fapte prev. de legea penală iar în conformitate cu prevederile art.5 alin.1 lit.c CEDO măsura arestării preventive poate fi luată atunci când există motive verosimile de a se bănui că s-a comis o faptă prev. de legea penală, Curtea înţelegând prin motive verosimile doar fapte,informaţii de natură a convinge un observator obiectiv că persoana în cauză a putut comite fapta pentru care se ia măsura şi care nu trebuie să fie de aceleşi nivel ca cele necesare pentru justificarea unei condamnări sau fundamentarea unei anumite acuzaţii ( CurteaEDO cz. 22.10.1997, Erdagöz c/Turcia par.51), În speţă săvârşirea de către inculpati a faptei, aşa cum a fost reţinută în situaţia de fapt, rezultă indubitabil dintr-o serie de indicii temeinice şi probe existente în cauză, şi anume: declaraţiile inculpaţilor B şi C prin care aceştia recunosc faptul că au mers la Janis Stuff în dimineaţa zilei de 21.07.2013 şi că acolo a avut loc un conflict cu unele persoane din local, aceştia precizând însă varianta lor cu privire la situaţia de fapt. Inculpatul B recunoaşte lovitura aplicată martorului B T, imaginile video surprinse de camerele de supraveghere din incinta localui în care se vede în mod clar modul în care au acţionat agenţii de pază de la Scutul Negru precum şi loviturile aplicate persoanelor aflate în bar deşi aceştia nu i-au provocat în nici un fel. Astfel se poate observa cum aceştia lovesc cu pumnii, picioarele şi bastoane telescopice pe numiţii F A şi C V aflaţi în incinta localului. Astfel F a fost lovit de numitul inculpatul L peste picioare, în timp ce C V a fost lovit de inculpaţii L, P C V, B, C, B şi B. La un moment dat se poate observa cum martorul B T este efectiv târât în stare de inconştienţă de inculpatul B şi lăsat să zacă într-o baltă de sânge declaraţia martorului B T, acesta nedorind să depună plângere cu privire la leziunile suferite declaraţia martorului F A declaraţia martorului G A care a relevat starea de temere ce i-a fost creată prin acţiunea agresorilor declaraţia martorului G A, supraveghetor de sală, din care nu rezultă că ar fi cerut intervenţia Scutului negru la faţa locului aşa cum susţin inculpaţii declaraţia martorului U M care confirmă incidentele ce au avut loc precum şi faptul că inculpaţii le-au cerut să nu declarare nimic din ceea ce au văzut, ba chiar au încercat să îi îndepărteze de la faţa locului pentru a nu observa ce se întâmplă. Şi acest martor a relevat starea de teamă ce i-a fost creată declaraţia martorului B A L care confirmă cele arătate prin declaraţiile celorlalţi martori oculari, relevând aceeaşi stare de temere creată declaraţia martorului S P care confirmă cele arătate prin declaraţiile celorlalţi martori oculari, relevând aceeaşi stare de temere creată declaraţia martorului P I care prezintă situaţia de fapt din incinta localului, agresiunile aplicate de către numiţii B, M şi B asupra martorului B T, precum şi faptul că nu a existat un conflict anterior care să justifice o eventuală intervenţie justificată a celor de la SCUTUL NEGRU,declaraţiile inculpaţilor prin care aceştia confirmă faptul că nu se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu la momentul intervenţiei, aceştia ieşind din serviciu la ora 08.00, precum si din imaginile surprinse de camerele de supraveghere mai rezultă că incidentul a putut fi observat de mai multe persoane din incinta localului precum şi de trecători, în ciuda eforturilor depuse de agresori de a obtura orice vizibilitate în incinta localului.
În acest sens este şi punctul de vedere exprimat în recomandarea nr.R ( 80) 11 a Comitetului de miniştrii ai Consiliului Europei potrivit căruia existenţa unor motive verosimile care să legitimeze bănuiala că inculpatul a săvârşit infracţiunea pentru care este urmărit este privită ca o condiţie generală independentă de temeiurile detenţiei provizorii , Curtea statuând că aceste motive verosimile presupun existenţa unor fapte sau informaţii de natură a convinge obiectiv că persoana în cauză a comis o infracţiune , ori în speţa de faţă la momentul arestării acestea există indubitabil şi se regăsesc în cele menţionate în aliniatul precedent.
Cu referire la art.148 lit.f C.P.P.,teza I, infracţiunea pentru care sunt cercetati inculpatii, şi anume cea prev. de art. 321 alin 1 C. penal cu aplic. art. 75 lit a C. penal legea prevede un maxim special al pedepsei cu închisoarea de la 1 la 5 ani, aşadar un maxim special cu mult mai mare decât cel cerut de art.148 lit.f C.P.P. (4 ani).
Cu referire la teza a II-a a aceluiaşi text, considerăm că există probe certe că lăsarea inculpatilor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Sub aspectul cerinţelor prevăzute de art. 148 lit. f C.p.p. instanţa constată că din probatoriul administrat în cauză până la acest moment, temeiul se regaseste în vederea luării măsurii arestării preventive faţă de inculpati fiind indeplinite ambele teze ale textului de lege.
Pericolul social concret pentru ordinea publică rezultă din modul şi împrejurările în care a fost săvârşită fapta, respectiv prin exercitarea de violenţe de o gravitate deosebită asupra numitului B pe care inculpaţii îl cunoşteau anterior, edificator în acest sens fiind faptul că leziunile suferite necesită 50-55 zile de îngrijiri medicale ca urmare a dublei fracturi de mandibulă suferite. De asemenea gravitatea faptei este sporită având în vedere intenţia acestor inculpaţi de a găsi anumite persoane despre care aveau indicii că se află în acel local şi cu care avuseseră anumite discuţii în contradictoriu în trecut, intenţia lor clară fiind aceea de a trage la răspundere acele persoane pentru eventualele ofense avute lor, subrogându-se astfel autorităţilor statului care au acest drept şi încercând prin crearea unui climat de teroare să îşi confirme autoritatea într-un oraş de dimensiunile mun. Cluj-Napoca.
De asemenea nu trebuie omis că aceştia au profitat de echipamentul pus la dispoziţie de angajator şi l-au folosit la săvârşirea de infracţiuni, fiindu-le astfel facilitată intervenţia. Încă o dovadă a pericolului reprezentat de aceştia îl reprezintă folosirea de bastoane telescopice, lucru ce le este interzis agenţilor de pază, dar şi rapiditatea cu care aceştia şi le-au procurat.
Nu trebuie trecută cu vederea nici cruzimea de care aceştia au dat dovadă în acţiunea de lovire a unor persoane care stăteau la masă în cel mai paşnic mod posibil. În momentul în care agresorii şi-au dat seama că cei pe care îi căutau nu se aflau în incinta localului aceştia au început să lovească, haotic şi în cel mai barbar mod posibil, alte persoane aflate acolo aşa cum se poate vedea în imaginile video, dând dovadă de o cruzime ne nu trebuie lăsată nepedepsită. Astfel deşi pe imagini nu sunt surprinse loviturile aplicate numitului B care au dus la un număr de 50-55 de zile îngrijiri medicale, ne putem doar închipui modul barbar prin care s-a acţionat asupra acestuia, în condiţiile în care agresiunea extrem de violentă asupra lui V C nu l-a lăsat totuşi pe acesta în stare de inconştienţă.
De asemenea chiar dacă din imagini nu rezultă că inculpaţii P M şi Ş ar fi aplicat lovituri, prezenţa lor în scop de intimidare a fost de natură să sporească gravitatea faptei, să întărească încrederea infracţională a agresorilor şi să sporească şansele de reuşită, motiv pentru considerăm că se impune luarea măsurii arestării preventive şi faţă de aceştia.
Gradul evident de pericol social concret pe care îl reprezintă inculpaţii reiese în mod evident şi din conduita lor anterioară din care rezultă că, deşi au mai avut de-a face cu legea penală, mulţi dintre ei fiind cercetaţi sub aspectul săv. infr. de purtare abuzivă pentru lovituri aplicate în timpul serviciului, aceştia nu au înţeles să îşi adapteze comportamentul în vederea respectării normelor de convieţuire socială, săvârşirea de infracţiuni reprezentând o conduită normală în opinia lor.
Gradul de pericol social ridicat al faptelor comise de către inculpaţi se transferă şi asupra noţiunii de pericol concret pentru ordinea publică prevăzută de art.148 lit. f C. proc. pen. În acest sens, instanţa supremă, prin decizia nr.1435/2002 ( citată în revista Dreptul nr.7/2003 pag.220) a statuat că existenţa pericolului public poate rezulta din însuşi pericolul social al infracţiunii de care este învinuit inculpatul, din reacţia publică la comiterea unei astfel de infracţiuni, din posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unei reacţii ferme faţă de cei bănuiţi ca autori ai unor astfel de fapte. Prin urmare, la stabilirea pericolului public nu se pot avea în vedere numai datele ce sunt legate de persoana infractorului, ci şi date referitoare la faptă, nu de puţine ori aceasta fiind de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate, credinţa că justiţia şi cei care concurează la înfăptuirea ei nu acţionează îndeajuns împotriva infracţionalităţii.
Pentru acest motiv considerăm că, deşi persoanele vătămată nu au dorit încă să depună plângere pentru leziunile suferite, probabil de teamă, faptul că violenţele de o gravitate ridicată au fost exercitate de inculpaţi în centrul oraşului Cluj, în plină zi, în văzul oamenilor de rând şi cu sfidare totală faţă de respectarea normelor de convieţuire socială, toate acestea indică caracterul deosebit de grav al faptei săvârşite. Reprimarea faptelor de violenţă publică trebuie să aibă loc cu fermitate şi să constituie un exemplu pentru oricine ar decide să îşi facă singur dreptate într-o societate civilizată şi în care cetăţenii au pretenţia ca organele statului să menţină liniştea şi ordinea publică şi să nu tolereze asemenea acte.
Nu sunt de neglijat nici împrejuri precum aceea că inculpaţii au hotărât să îşi facă singuri dreptate, având asupra lor un obiecte contondent interzise, lucru ce dovedeşte caracterul premeditat al acţiunii lor. Acest caracter rezultă şi din împrejurarea că inculpaţii s-au hotărât să acţioneze deşi cunoşteau că persoanele pe care le vizau sunt persoane violente, aceştia s-au înarmat temeinic şi s-au pregătit pentru confruntare dorind ca aceasta să aibă loc, indiferent de consecinţe. Scopul evident al acţiunii lor, anume răzbunarea, vine să întregească tabloul pericolului public pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a celor 10 inculpaţi.
Pentru aceste motive şi având în vedere rezonanţa socială a unor asemenea fapte, infracţiuni deosebit de grave faţă de care autorităţile statului sunt obligate să ia măsuri ferme de combatere şi prevenire, apreciem că există, fără nici un dubiu, indicii care duc la concluzia că lăsarea în libertate a inculpaţilor prezintă pericol social concret pentru ordinea publică, iar pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal este necesar a se lua faţă de aceasta măsura arestării preventive. şi prin luarea măsurii arestării preventive nu se înlătură continuarea operării în cauză a prezumţiei de nevinovăţie, ci această măsură este luată prin îndeplinirea cerinţelor legii şi în urma aprecierii că este în interesul urmăririi penale,
Acest text de mai sus nu contravine nici CEDO care în art.5 pargraf 1 lit.c prevede că o persoană poate fi reţinută sau arestată “ în vederea aducerii sale în faţa autorităţii judiciare competente sau când există motive verosimile de a bănui că a săvârşit o infracţiune, ori când există motive temeinice de a crede în necesitatea de a-l împiedica să săvârşească o nouă infracţiune sau să fugă după săvârşirea acesteia”. Aşa cum fapta a fost plănuită şi comisă de către inculpati a creat un sentiment de insecuritate în rândul societăţii civile generată de rezonanţa socială negativă a faptului că persoanele care trebuie sa asigure un climat pasnic sunt cele ce declanseaza scandaluri de natura a crea temere in randul populaiei asupra cărora planează acuzaţia comiterii unor infracţiuni de o gravitate ieşită din comun ar fi cercetate în stare de libertate ,tinandu-se seama tocmai de modul de concepere a activitatii infractionale,de imprejurarile comiterii infractiunii si de importanta relatiilor sociale incalcate de inculpati
Faţă de considerentele de fapt şi de drept expuse anterior, judecatorul apreciază că propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca este întemeiată, sens în care o va admite, iar în baza art. 1491 C.p.p. rap. la art 148 lit. f.C.p.p. va dispune arestarea preventivă a celor 10 inculpati , pe o perioada de 29 zile incepand cu data de 3.08.2013 si pana la data de 31.08.2013 .
Corelativ cu aceasta va respinge cererea privind luarea masurii preventive a obligarii de a nu parasi localitatea sau tara de catre inculpati fără a fi suficientă luarea unei astfel de măsuri restrictive de drepturi
În temeiul art. 192 alin.3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge cererea de luare a masurii preventive a obligarii de a nu parasi localitatea sau tara
Admite propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulata de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, şi pe cale de consecinţă:
1) În temeiul art. 149/1 CPP raportat la art. 136 alin.1 lit.d) , art.143 şi art.148 alin.1 lit. f) CPP dispune arestarea preventivă a inculpatului B I I cercetat sub aspectul comiterii infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri prev şi ped de art. 321 alin.1 CP cu aplicarea art. 75 alin.1 lit.a) CP pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 03.08.2013 pana in data de 31.08.2013 , inclusiv.
2) În temeiul art. 149/1 CPP raportat la art. 136 alin.1 lit.d) , art.143 şi art.148 alin.1 lit. f) CPP dispune arestarea preventivă a inculpatului B C I cercetat sub aspectul comiterii infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri prev şi ped de art. 321 alin.1 CP cu aplicarea art. 75 alin.1 lit.a) CP pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 03.08.2013 pana in data de 31.08.2013 , inclusiv.
3) În temeiul art. 149/1 CPP raportat la art. 136 alin.1 lit.d) , art.143 şi art.148 alin.1 lit. f) CPP dispune arestarea preventivă a inculpatului C A V cercetat sub aspectul comiterii infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri prev şi ped de art. 321 alin.1 CP cu aplicarea art. 75 alin.1 lit.a) CP pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 03.08.2013 pana in data de 31.08.2013 , inclusiv.
4) În temeiul art. 149/1 CPP raportat la art. 136 alin.1 lit.d) , art.143 şi art.148 alin.1 lit. f) CPP dispune arestarea preventivă a inculpatului L P A cercetat sub aspectul comiterii infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri prev şi ped de art. 321 alin.1 CP cu aplicarea art. 75 alin.1 lit.a) CP pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 03.08.2013 pana in data de 31.08.2013 , inclusiv.
5) În temeiul art. 149/1 CPP raportat la art. 136 alin.1 lit.d) , art.143 şi art.148 alin.1 lit. f) CPP dispune arestarea preventivă a inculpatului N M A cercetat aspectul comiterii infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri prev şi ped de art. 321 alin.1 CP cu aplicarea art. 75 alin.1 lit.a) CP pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 03.08.2013 pana in data de 31.08.2013 , inclusiv.
6) În temeiul art. 149/1 CPP raportat la art. 136 alin.1 lit.d) , art.143 şi art.148 alin.1 lit. f) CPP dispune arestarea preventivă a inculpatului P C V cercetat sub aspectul comiterii infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri prev şi ped de art. 321 alin.1 CP cu aplicarea art. 75 alin.1 lit.a) CP pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 03.08.2013 pana in data de 31.08.2013 , inclusiv.
7) În temeiul art. 149/1 CPP raportat la art. 136 alin.1 lit.d) , art.143 şi art.148 alin.1 lit. f) CPP dispune arestarea preventivă a inculpatului P M D cercetat sub aspectul comiterii infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri prev şi ped de art. 321 alin.1 CP cu aplicarea art. 75 alin.1 lit.a) CP pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 03.08.2013 pana in data de 31.08.2013 , inclusiv.
8) În temeiul art. 149/1 CPP raportat la art. 136 alin.1 lit.d) , art.143 şi art.148 alin.1 lit. f) CPP dispune arestarea preventivă a inculpatului S Z A cercetat sub aspectul comiterii infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri prev şi ped de art. 321 alin.1 CP cu aplicarea art. 75 alin.1 lit.a) CP pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 03.08.2013 pana in data de 31.08.2013 , inclusiv.
9) În temeiul art. 149/1 CPP raportat la art. 136 alin.1 lit.d) , art.143 şi art.148 alin.1 lit. f) CPP dispune arestarea preventivă a inculpatului B C V cercetat sub aspectul comiterii infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri prev şi ped de art. 321 alin.1 CP cu aplicarea art. 75 alin.1 lit.a) CP pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 03.08.2013 pana in data de 31.08.2013 , inclusiv.
10) În temeiul art. 149/1 CPP raportat la art. 136 alin.1 lit.d) , art.143 şi art.148 alin.1 lit. f) CPP dispune arestarea preventivă a inculpatului B F cercetat sub aspectul comiterii infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri prev şi ped de art. 321 alin.1 CP cu aplicarea art. 75 alin.1 lit.a) CP si art. 37 alin.1 lit.b) CP pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 03.08.2013 pana in data de 31.08.2013 , inclusiv.
În temeiul art. 192 alin. 3 CPP cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu drept de recurs în termen de 24 ore de la pronuntare.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 3 august 2013 , ora 7,15 .
JUDECĂTOR, GREFIER,
Aneta Beatrice Birau T P
Proces-verbal
Prezenti la pronunţarea hotărârii toti inculpatii au declarat recurs
Judecător, Grefier,”, arata judecatorii in decizia pe care o luat-o.
