Un abuz al Primăriei Cluj-Napoca a fost sancţionat de judecători după 10 ani de procese

864

Primăria municipiului Cluj-Napoca trebuie să achite despăgubiri de peste o sută de mii de euro către două clujence, deoarece municipalitatea a transformat, ilegal, o proprietate privată în spațiu verde care găzduiește astăzi un monument devenit între timp simbol al oraşului. Este vorba despre terenul pe care este amplasat Monumentul Rezistenţei Anticomuniste de pe strada Cardinal Iuliu Hossu, în imediata vecinătate a Parcului Central care de fapt nu este în proprietatea Primăriei Cluj-Napoca. Sunt concluziile judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) care, după 10 ani de procese, a obligat Primăria Cluj să plătească despăgubiri actualilor proprietari.

 

 

Primăria Cluj-Napoca, bună de plată

Peste 127.000 euro trebuie să plătească primăria din bugetul local despăgubiri și cheltuieli de judecată, după ce a pierdut un proces cu Livia Ţâmbulea şi Ana George, coproprietari ai terenului de 248 mp menționat mai sus. Acestea s-au luptat cu Primăria Cluj-Napoca 10 ani de zile pentru a fi despăgubite, după ce municipalitatea le-a ocupat în mod abuziv proprietatea.

“Terenul în litigiu se află pe strada Cardinal Iuliu Hossu nr. 4 comasată cu alte cinci parcele într-un teren având destinaţia alei şi spaţii verzi în suprafaţă de 2144 mp. Cele şase parcele au fost comasate, iar întăbularea dreptului de proprietate în favoarea statului român s-a dispus în 1975”, arată judecătorii.

 

Primăria a ignorat sentințele judecătorilor

Deşi Curtea de Apel Cluj a dispus încă din 2005 restituirea în natură către reclamante a terenului respectiv şi deşi, încă din 2007 aveau o hotărâre judecătorească definitivă care le recunoştea calitatea de proprietare asupra terenului, Primăria Cluj-Napoca a ignorat aceste sentinţe ale judecătorilor. Cauza a parcurs cinci cicluri procesuale ca urmare a casării şi trimiterii spre rejudecare, dispusă fie de către Curtea de Apel Cluj, fie de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În final, ÎCCJ a obligat primăria la plata sumei de 122.760 euro cu titlu de despăgubiri, a sumei de 3500 de euro cu titlu de cheltuieli de judecată şi a sumei de 784 de euro cu titlu de cheltuieli parţiale de transport.

Livia Ţâmbulea şi Ana George nu s-au putut folosi de titlul de proprietar, deoarece Primăria le-a transmis că este interzisă schimbarea destinaţiei acelei categorii de teren.

“Autorităţile locale, prin refuzul de a emite autorizaţia de construire datorită unor dispoziţii legale, încalcă într-un mod atipic dreptul de proprietate al reclamantelor printr-un amestec indirect în libera folosinţă a terenului. Reclamantele au fost private de acest bun prin faptul că, deşi afirmativ ele deţin prerogativele dreptului de proprietate, această deţinere este una iluzorie, pur teoretică, pentru că, în realitate ele nu pot dispune de bun aşa cum doresc”, arată judecătorii Tribunalului Cluj.

Judecătorii au arătat faptul că reclamantele au pierdut posesia şi folosinţa, atribute esenţiale ale dreptului de proprietate.

“Nimeni nu poate fi expropriat decât printr-o cauză de utilitate publică, stabilită în condiţiile legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire. În speţă nu a operat însă o expropriere propriu-zisă întrucât terenul în litigiu se află tot exact acolo. Autorităţile au tras foloase din afectarea terenului în litigiu cu neglijarea regulilor ce guvernează exproprierea, fără a se pune la dispoziţie o despăgubire (…). Primăria Cluj-Napoca a menţinut afectaţiunea acestui bun unei utilităţi publice de interes local aflat în prezent sub regimul juridic al proprietăţii private”, au mai arătat judecătorii Tribunalului Cluj, care au dat dreptate în primă instanţă reclamantelor.

De altfel, Curtea reține că pentru lipsa de folosință a terenurilor proprietate privată amenajate ca spații verzi și/sau prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism, proprietarii terenurilor sunt îndreptățiți să beneficieze de despăgubiri.

livia-tambulea

ÎCCJ: Primăria Cluj-Napoca, atitudine culpabilă

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie spun că în acest caz a existat o privare de proprietate care poate fi calificată drept “expropriere de fapt”.

“Ingerinţa invocată de reclamante îşi are originea în atitudinea culpabilă a Primăriei Cluj-Napoca care, în calitate de autoritate publică locală, a negat constant exercitarea de către reclamante a atributelor dreptului lor de proprietate şi nu a întreprins măsurile legale care se impuneau în vederea punerii în executare a hotărârii judecătoreşti irevocabile de restituire, neexecutate. Tocmai această conduită a municipiului Cluj-Napoca a fost cea care a anihilat reclamantelor prerogativa de a exercita plenar atributele dreptului de proprietate asupra terenului, fiind astfel obstaculate de a folosi bunul potrivit propriilor interese. Ingerinţa Primăriei Cluj-Napoca în dreptul de proprietate privată a reclamantelor s-a manifestat prin menţinerea afectaţiunii terenului în categoria de folosinţă de a spaţiu verde – parc public şi a apartenenţei imobilului litigios la domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale chiar şi ulterior momentului la care obligaţia municipiului Cluj-Napoca, la restituirea terenului în natură, restabilirea situaţiei anterioare preluării abuzive şi radierea dreptului de proprietate al statului din Cartea Funciară, a devenit exigibilă. Menţinerea acestor caracteristici juridice ale terenului, în pofida dispoziţiilor hotărârii judecătoreşti ale terenului, în pofida dispoziţiilor hotărârii judecătoreşti irevocabile, a generat imposibilitatea reclamantelor de a exercita deplin atributele dreptului de proprietate cu privire la acest teren, în privinţa căruia subzistă interdicţia de a construi şi de a-i schimba destinaţia, tocmai ca urmare a încadrării acestuia în categoria de spaţiu verde”, au spus judecătorii ÎCCJ.

Înalta Curte reține că valoarea despăgubirilor stabilite de instanță de apel a fost realizată pe baza unei expertize judiciare, administrată în aplicarea îndrumărilor din decizia de casare nr. 3291/25.11.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a dispus ca despăgubirile pentru exproprierea de fapt să fie stabilite, în acord cu jurisprudența Curții Europene ”în valoarea venală a bunului, cu referire la data la care a avut loc ingerința, cu nerespectarea principiilor legalității și proporționalității”.

 

Cum se apără Primăria

Iniţial, Livia Ţâmbulea şi Ana George au cerut despăgubiri de 250.000 de euro. Primăria Cluj-Napoca a contestat de fiecare dată sentinţele magistraţilor.

Prin recursul declarat, Primăria Cluj-Napoca a susținut că dreptul de proprietate nu este un drept absolut și că limitările impuse asupra dreptului de proprietate a reclamantelor nu pot fi asimilate unei privări de proprietate, neputându-se reține în cauză existența unei exproprieri de fapt, întrucât dreptul de proprietate al acestora ar fi supus unei ”limitări obiective și rezonabile”, justificat de respectarea dreptului la un mediu sănătos.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ