Mii de pelerini ortodocși și greco-catolici s-au adunat la Nicula, localitate aflată în județul Cluj, către care pornesc, în fiecare an, credincioșii din Transilvania, dar și din alte părți ale țării, pentru a vedea Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului. Tradiția spune că icoana, veche de aproape 300 de ani, a fost văzută lăcrimând și de atunci are puteri tămăduitoare.
Pelerinii pornesc cu câteva zile înaintea marii sărbători a Adormirii Maicii Domnului, din toate colțurile țării, iar din orașul Gherla cei mai mulți parcurg pe jos cei șapte kilometri până la Nicula, unde se află o importantă mănăstire ortodoxă, dar și un lăcaș de cult greco-catolic.
Cei doi înalți prelați, reprezentanți ai celor două culte — mitropolitul Clujului Andrei Andreicuț și episcopul Florentin Crihălmeanu — au lansat credincioșilor îndemnul de a participa la acest eveniment religios, care este unul dintre cele mai mari care se organizează anual în România.
Astfel, duminică va avea loc, începând cu ora prânzului, procesiunea de la Biserica Sf. Nicolae din Gherla către Mănăstirea Nicula, condusă de mitropolitul Andrei, care îi va avea alături pe PS Macarie, episcopul român al Europei de Nord, pe PS Varlaam Ploieșteanul, episcop vicar patriarhal, și pe PS Ignatie Mureșanul, arhiereu vicar al Episcopiei Spaniei și Portugaliei.
La rândul său, Florentin Crihălmeanu, episcop al Eparhiei de Cluj-Gherla, va porni pe jos, tot duminică, în cursul după-amiezii, însoțit de preoți și credincioși, într-o procesiune către Nicula. Acest ritual are loc în Biserica Greco-catolică în fiecare zi a Adormirii Maicii Domnului care a fost sărbătorită după 1990.
‘Nu avem voie să uităm istoria, de aceea să păstrăm în sufletul nostru Mănăstirea Nicula, locul nostru de pelerinaj eparhial și național. Toate parohiile, îndeosebi cele care au Hramul Adormirii Maicii Domnului, sunt chemate să participe la acest pelerinaj, pentru a fi cu toții împreună la pelerinajul anual la Nicula. Prin prezența noastră acolo, urmăm chemarea Cardinalului nostru Iuliu Hossu!’, a scris episcopul Florentin Crihălmeanu în invitația la pelerinaj adresată credincioșilor săi.
În cursul zilei de duminică, în ambele biserici vor avea loc slujbe dedicate Fecioarei, iar la mănăstirea Nicula, la ora 21,30, icoana va fi scoasă din Biserică, pentru ca, după Utrenie, în cursul nopții, această să fie purtată în jurul bisericii, într-un ritual special care se ține în fiecare an.
La biserica greco-catolică din Nicula, după Vecernie, va urma, de la ora 19,30, una dintre cele mai frumoase și îndrăgite rugăciuni ale Ritului Oriental, ‘Paraclisul Maicii Domnului’, rostit de Surorile Congregației Surorilor Maicii Domnului.
În cursul zilei de luni, 15 august, va avea loc Liturghia, în cadrul căruia mitropolitul Andrei va sluji alături de episcopul Varlaam Ploieșteanul și de arhiereul vicar Ignatie Mureșanul. La fel, în ziua Praznicului Adormirii Maicii Domnului, greco-catolicii vor celebra Sfânta Liturghie Arhierească la altarul amenajat în curtea bisericii parohiale din localitatea Nicula.
‘La Nicula s-a dezvoltat, timp de peste 300 de ani, unul din cele mai impresionante centre de pelerinaj din Europa, fiind alăturată marilor Sanctuare mariane europene, cum ar fi Lourdes, Fatima, Montserrat, Mária-Pocs, Loretto sau Czestochowa’, consideră reprezentanții Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla.
Potrivit informațiilor oferite de Mitropolia Clujului, Mănăstirea de la Nicula este atestată documentar în anul 1552. În primul secol de existență aici a fost o așezare monahală modestă, „un fel de sihăstrie a câtorva călugări retrași în pustietatea codrului, păstrând urma discreției la fel ca în cazul altor vetre monahale ardelene”, după cum susțin reprezentanții Mitropoliei Clujului.
Numele ei a ieșit la lumină de abia în primăvara anului 1699, prin icoana Maicii Domnului, zugrăvită în 1681 de către preotul ortodox Luca din Iclod, cumpărată de la acesta de nobilul român Ioan Cupșa și donată apoi Mănăstirii Nicula. Icoana, care este elementul central al pelerinajului, o reprezintă pe Fecioara Maria cu pruncul Iisus în brațe și a devenit, peste secole, una dintre cele mai emblematice reprezentări ale Fecioarei în Transilvania.
