Soluţia pentru un viitor asigurat: economisiţi suplimentar pentru pensia voastră

Comisia Europeană a  recomandat României  finalizarea acordului derulat cu UE şi FMI, care se referă inclusiv la condiţiile de pensionare.  În acest sens, Ministerul Muncii a decis să egalizeze vârsta de pensionare a femeilor cu cea a bărbaţilor, gradual, începând cu anul 2015. Drept urmare,  în 2035 femeile vor ieşi la pensie la vârsta de 65 de ani, asemenea bărbaţilor. Punând în oglindă discursul de ieri şi de azi al opoziţiei şi al puterii, e uşor de remarcat cum acestea au făcut pur şi simplu schimb de argumente.

În 2010, Guvernul Boc propunea, în noua lege a pensiilor, exact acest principiu: continuarea creşterii vârstelor de pensionare, până în 2014, la 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi. La finalizarea acestei etape, se propunea  continuarea cu creşterea, din anul 2015, a vârstei de pensionare numai pentru femei de la 60 de ani, pana la 65 de ani, până în 2030. Creşterea urma să se realizeze gradual, cu 3 luni în fiecare an. În 2030, atât bărbaţii cât şi femeile urmau să iasă la pensie la aceeaşi vârstă standard, adică la 65 de ani.
Oglinzi paralele

Iată ce declara, în 2010, actualul ministru al muncii, Mariana Câmpeanu, referitor la clauza de egalizare a vârșei de pensionare pentru bărbaţi şi femei, în ciuda faptului că fenomenul era discutat la nivelul întregii Uniuni Europene.

„Ţinând cont de condiţiile de viaţă din România, în special ale femeilor, este normal să fie o vârstă de pensionare mai scăzută decât a bărbaţilor. Ţinând cont, însă, de tendinţa din Uniunea Europeană de egalitatea de şanse dintre femei şi bărbaţi, sigur că recomandarea este ca această vârstă să fie egală. Dar este la latitudinea fiecărui stat. În funcţie de condiţiile concrete, se ia hotărârea când anume se va realiza acest lucru”, declara atunci Mariana Câmpeanu.

„Noi am considerat că o femeie din România nu trăieşte mai bine sau în condiţii mai bune decât o femeie, să zicem, din Austria, unde această egalizare se va produce în 2033, deci după noi cu 3 ani. Mai mult decât atât, va începe egalizarea din 2024. Deci şi-au ales o perioadă mult mai îndepărtată de egalizare”, explica în 2010 Câmpeanu.
O altă problemă este faptul că toate femeile care vor intra la pensie începând cu data aplicării noii legi vor fi afectate de majorarea vârstei de pensionare, deoarece legea prevede o creştere graduală.

„În fiecare an, se va mări cu câte o lună, nu ştiu cum o sa apară tabelul în final. Nu se trece brusc, deci toate femeile vor fi afectate, pentru în varianta actuală”, spunea cu indignare Mariana Câmpeanu.

Ce declară Mariana Câmpeanu azi

Săptămâna trecută, în plină dezbatere mediatică a legii pensiilor, Mariana Câmpeanu, de data aceasta în calitate de Ministru al Muncii, deci promotor al ideii de egalizare a vârstei de pensionare pentru femei şi bărbaţi, susţinea exact contrariul,  că decizia egalizării vârstei de pensionare între femei şi bărbați nu va avea niciun efect în următorii 20 de ani.

„Legea prevede ca, până în 2030, vârsta de pensionare a femeii este de 63 ani. Acum vârsta este de 59 ani la femei şi de 64 de ani la bărbaţi, care până în 2015 va urca la 65. Europa ne-a cerut să ajungem la egalizarea vârstelor. Am negociat că acest lucru să nu-l facem până în 2030, ci până în 2035. Vârsta reală de pensionare este acum sub 58 de ani. Mai mult de jumătate din cei care se pensionează nu au stagiul complet de cotizare”, a declarat Câmpeanu.

Opoziţia preia acelaşi discurs

Nici actuala opoziţie nu ratează ocazia declaraţiilor demagogice. Sulfina Barbu îţi aminteşte de lupta Marianei Câmpeanu în 2010 împotriva ideii pe care acum o susţine înfocat..
„În primul rând, este surprinzătoare decizia doamnei Mariana Câmpeanu pe această temă. Să ne amintim că în anul 2010, când a fost promovată legea 263, doamna Mariana Câmpeanu a fost principalul critic al acestei legi şi unul dintre punctele criticate era egalizarea vârstelor de pensionare între femei şi bărbaţi”, a declarat aceasta presei, săptămâna trecută. .

De data aceasta, Barbu preia exact armele pe care Mariana Câmpeanu le-a folosit acum trei ani şi  precizează că  această măsură este o povară pentru femeile din România, care pe lângă serviciul pe care îl prestează trebuie să îţi mai desfăşoare şi să ducă şi povara muncilor din gospodărie.

„La 65 de ani cred că randamentul este mai scăzut pentru o femeie care a muncit o viaţă şi care are o vechime de 30-40 de ani în câmpul muncii. Îi ceri încă doi ani să mai meargă la serviciu pentru ce?”, a spus Sulfina Barbu.

Soluţia viitorului: economisiţi suplimentar pentru pensia voastră

Lipsa unor politici în domeniul familial şi criza au adus natalitatea din România la cote foarte scăzute. Pe termen scurt, decizia familiilor de a renunţa să mai facă copii este de înţeles, dar pe termen lung ne va afecta prin diminuarea forţei de muncă şi implicit a numărului de contribuabili la sistemul de pensii. Cea mai bună opţiune pentru diminuarea deficienţelor din zona de pensii este creşterea vârstei de pensionare proporţional cu creşterea speranţei de viaţă la vârsta de 65 de ani.  „Este singura soluţie care nu afectează negativ pensiile pensionarilor de după 2030. Pentru asigurarea unui venit cât mai bun, cea mai recomandabilă variantă este cea a economisirii suplimentare, se arată în concluziile studiului „Cine va plăti pensiile decreţeilor?”, finalizat recent de Expert Forum.

Deşi generaţia decreţeilor este astăzi la potențial activ maxim, ea reușește cu greu să susţină pensiile părinţilor şi bunicilor săi, iar fondul public acumulează deficite de 2,4% din PIB. Când decreţeii se vor pensiona, în jur de 2030, va începe cu adevărat dezastrul. Dacă nu se schimba ceva în actualul sistem public, raportul pensie/salariu va scădea până sub 25%. Acest pericol e ignorat în prezent, puterea actuală nefiind interesată să planifice cu patru cicluri electorale în avans.

Pe termen lung, sistemul de pensii din România este sub presiune din multe direcţii. De aceea, un sfat pentru viitoare generaţie de pensionari ar fi  că este absolut necesar ca generaţiile care în prezent sunt active pe piaţa muncii să fie conştiente că statul nu va putea asigura un nivel similar al pensiei ca pentru pensionarii actuali şi să economisească suplimentar pentru a nu se expuse riscului de sărăcie.

Crina Crainic