Pe 13 ianuarie 1918 guvernul Rusiei Sovietice a întrerupt relaţiile diplomatice cu România . În legătură cu tezaurul României, sovietul comisarilor poporului al RSFS Ruse declara: „Tezaurul României, aflat în păstrare la Moscova, se declară intangibil pentru oligarhia română. Puterea sovietică îşi asumă răspunderea de a păstra acest tezaur pe care îl va preda în mâinile poporului român”.
Tezaurul României, transportat la Kremlin conţinea o cantitate de 93,4 tone de aur (91 de tone de monede istorice de aur, care aparţineau persoanelor private, companiilor şi băncilor particulare din România şi 2,4 tone de lingouri de aur, care aparţinea Băncii Naţionale a României), acte, documente, manuscrise, monede vechi, tablouri, cărţi rare, odoarele mănăstireşti din Moldova şi Muntenia, arhive, depozite, colecţii ale multor instituţii publice şi particulare, efecte publice, acţiuni, obligaţiuni, titluri de credit şi gajurile Muntelui de Pietate.
Am fi pe locul 13 în clasamentul aurului
În octombrie 2012, în cadrul unei adunări plenare a Consiliului Europei, delegaţia română a obţinut adoptarea a două amendamente care obliga Federaţia Rusă să restituie tezaurul românesc confiscat în 1916-1917 şi să continue negocierile bilaterale în acest sens cu ţara noastră. Ruşii mai trebuie să restituie României 91 de tone de aur, în condiţiile în care rezerva de acum a BNR este de 106 tone, dar de ani buni refuză discuţiile pe marginea acestui subiect.
Potrivit consilierului BNR Cristian Păunescu, daca celor 91 de tone de aur trimise la Moscova li s-ar adăuga stocul de aur al BNR din 1944, de 244 tone de aur (fond folosit ulterior pentru a plăti datoriile către anumite ţari) şi cele 106 tone incluse în rezerva de aur a BNR astăzi, atunci s-ar ajunge la o cantitate totală de circa 440 de tone, care ar poziţiona România pe locul 13 în lume din punct de vedere al rezervei de aur, imediat sub Banca Centrală Europeană, aflată pe locul 12. În prezent, rezerva de aur a României ocupă poziţia 31 în acest clasament.
Ruşii oferă tot câte un mizilic
În aceeaşi perioadă, fostul Ministru al Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, a confirmat că Tezaurul României este „în mod indubitabil” la Moscova, iar recuperarea acestuia rămâne o prioritate pentru MAE, însă şansele realizării acestui obiectiv depind de realizarea unui „dialog politic funcţional” cu Federaţia Rusă.
„În 2017 se vor fi făcând o sută de ani de când tezaurul României este la Moscova şi este acolo, în mod indubitabil. Faptul că de-a lungul anilor au existat mici gesturi ale «fratelui mai mare», între ghilimele, din acel moment, Uniunea Sovietică, care a transmis nişte piese din tezaurul românesc la Bucureşti, reprezintă o confirmare, dacă mai aveam nevoie”, a declarat Corlăţean.
În 1935 Rusia a restituit României o parte din tezaur, în special documente, dar nu fondul de aur. Au fost înapoiate României 1443 casete de valori şi 9 pachete cu 403 de manuscrise vechi, acte mănăstireşti şi plăcuţe funerare. În 1956, Rusia a restituit o a doua parte din tezaur, incluzând numeroase opere de artă şi alte obiecte de patrimoniu.
