Luni, dis de dimineaţă, fraţii Florin şi Dragoş Tripon, în vârstă de 35, respectiv 25 de ani intrau, la un interval de aproximativ de o oră, în cabinetul de consultaţii al I.M.L. Cluj. Fratele cel mare părea cel mai „avariat” dintre cei doi şi în tot acest timp cât Florin se afla la I.M.L. mezinul îl aştepta pe strada Clinicilor, într-o maşină, împreună cu fetiţa lui Florin, urmând ca şi el să se deplaseze, ulterior, la cabinetul legiştilor. “N-am vrut s-o necăjim pe mama, că ea nu ştie ce ni s-a întâmplat în noaptea de sâmbătă spre duminică, după miezul nopţii, la Bistroul „Siret”, fost „Magnolia”, de pe strada Aurel Vlaicu – şi de aceea am luat fetiţa cu noi. Şi, pentru ca ea să nu intre în atmosfera sumbră de aici, mă aşteaptă împreună cu fratele în maşină, astfel că după ce-mi scot certificatul îl voi înlocui pe Dragoş, care va veni şi el la I.M.L.”, mărturiseşte, jenat, bărbatul în vârstă de 35 de ani, al cărui nas fracturat bate binişor la ochi. Recunoaşte, cu fair-play, că în noaptea respectivă el şi fratele său erau băuţi bine, fiind prima lui zi de concediu – după o muncă grea, în construcţii, timp de un an de zile. “Mi-am amintit că în urmă cu ceva timp nu fuseserăm serviţi cum trebuie în bistroul respectiv şi masa la care am dorit să luăm loc era rezervată pentru alţii, aşa că le-am cerut socoteală celor de acolo pentru lucrul ăsta. Atunci, patronul a venit şi ne-a zis, rânjind, că n-avem decât să plecăm, la care noi ne-am revoltat pentru tupeul lui de a ne da ordine, pe banii noştri”, arată mai departe Florin. Acesta povesteşte că a dat să iasă pe uşă, împreună cu fratele lui, moment în care au fost atacaţi de 4-5 clienţi ai localului – dar şi de patron: “Eu am luat cei mai mulţi pumni şi m-am prăbuşit pe scări, într-o baltă de sânge, în timp ce frate-meu s-a refugiat de furia atacatorilor sub un jeep, cred că al patronului – unde nu a putut fi lovit atât de rău cum am fost lovit eu, rămânând doar cu o urmă, la urechea stângă. Apoi, în scurt timp au venit cei de la firma de intervenţie şi apoi un echipaj de poliţie de la Secţia 7 din cartierul Someşeni, care i-a transmis patronului să păstreze înregistrarea de pe camerele de supraveghere ale localului”. În continuare, firul poveştii s-a desfăşurat astfel: cei doi au ajuns de urgenţă la U.P.U., de unde fratele cel mare a fost transferat la Neurochirurgie, pentru radiografii şi consultaţii suplimentare – şi apoi la Clinica O.R.L. iar, în tot acest timp, Dragoş a fost doar cusut la ureche. Luni dimineaţă medicii legişti i-au recomandat lui Florin între 12 şi 15 zile de îngrijiri medicale. Am părăsit împreună sediul I.M.L. pentru a-l întâlni pe Dragoş, care se pregătea să se deplaseze, la rândul său, la I.M.L. Apoi, Florin ne-a oferit numărul său de telefon, promitându-ne că ne va comunica şi rezultatul fratelui său, însă după două ore, când a fost sunat de către reporterul GAZETA, acesta n-a mai răspuns. Totuşi, la despărţire, cei doi fraţi ne-au declarat că a doua zi (n.n. – că marţi, 22 decembrie) vor depune plângere împotriva patronului localului şi a atacatorilor, la Secţia de Poliţie 7, din cartierul Someşeni.
Ne deplasăm de urgenţă la Bistroul “Siret”, pentru a afla punctul de vedere al „părţii adverse”. După câteva minute de aşteptare, patronul localului, dl. Cosmin îşi face apariţia şi ne declară, relaxat, următoarele: „Sâmbătă spre duminică, cei doi fraţi erau foarte băuţi în localul meu. Aceştia, la un moment dat au ieşit afară, în curte, pentru ca după vreo două minute să se întoarcă. Au început să ne înjure, din uşă şi să reclame faptul că ospătarul nu i-a servit ca lumea,în urmă cu două săptămâni. Eu m-am dus la ei ca să-i întreb care-i nemulţumirea lor, iar cei doi m-au luat zicându-mi: „Dar tu, cine eşti?” Eu i-am sfătuit să plece şi să nu facă scandal, fiind băuţi. Între timp, au venit nişte clienţi, din spate. Cel mai mare dintre fraţi a început să-i înjure pe toţi aceşti oameni şi pe unul l-a provocat, chiar, la bătaie. În momentul acela barmanul a apăsat butonul de panică, văzând că situaţia nu poate fi aplanată. Atunci, fratele cel mare şi-a aruncat geaca pe jos, în curte şi a sărit pe scări să se bată cu clienţii. Dar înainte de aceasta, el m-a tot ameninţat şi pe mine. De aceea, vă mărturisesc, cu mâna pe inimă: eu n-am pus pe nimeni să-i bată, ba din contră, i-am despărţit pe toţi când a început scandalul. Şi, pentru veridicitatea spuselor mele să ştiţi că deţin filmările de pe camerele de supraveghere şi le voi pune, fără probleme, oricând, la dispoziţia organelor de anchetă”.
