Recalcularea pensiilor militare de stat

Este un alt şi nou atac, al câtelea oare, după cele iniţiate şi puse în practică de regimul Băsescu-Boc. După zeci de mii de procese care au suprasolicitat judecătoriile din România, în care pensionarii militari şi-au apărat drepturile şi în unele cazuri şi le-au recâştigat, lucrurile păreau că intră într-o stare de normalitate. Aparent, deşi se părea că ”ţinta” sunt pensionarii militari, proveniţi din armată, servicii de informaţii, foştii angajaţi ai MAI, poliţişti, jandarmi, ISU şi penitenciare, acuzaţi din nou de ”pensii nesimţite”, lovitura reală este direcţionată spre cei în activitate, adică spre cei care practic susţin din greu stabilitatea acestei ţării. Actualul guvern nu reuşise încă să-şi ocupe bine birorile în palatul Victoria, când au luat deja prima măsură împotriva pensionarilor militari, dar de fapt vizând pe cei activi, Legea nr.223/2015, privind pensiile militare de stat a fost dată peste cap prin OUG 57/2016, care prin art.40, recrează pentru zeci de mii de oameni coşmarurile regimului Băsescu.

Atât Clujul cât şi Bistriţa sunt două locaţii unde funcţionează unele dintre cele mai mari baze militare ale ţării, Divizia a 4-a la Cluj şi Bg. 81 Mc. la Bistriţa, nu mai vorbim de celelalte structuri ale sistemului de securitate, siguranţă şi ordine publică, SRI, MAI, cu un mare număr de poliţişti, jandarmi, pompieri şi angajaţi din penitenciare. Pe cale de consecinţă, există şi un număr considerabil de pensionari din aceste structuri.

Dacă în rândul cadrelor militare active reacţiile la OUG 57/2016 şi a controversatului art.40, sunt puţin vizibile, nu înseamnă că ele nu există iar aceştia nu încep să-şi facă calcule peste calcule şi să analizeze situaţia lor viitoare. Situaţia mocneşte şi tinde să ajungă ca un cazan sub presiune. Rezerviştii, spre deosebire de situaţia din 2012, când nu le venea să credă ce li se întâmplă, se mişcă şi după informaţiile deţinute de ”Gazeta de Bistriţa” si  intenţionează să acţioneze şi să prevină lovitura pe care o pregăteşte statul român împotriva lor. Atât rezerviştii M.Ap.N, reuniţi în mai multe organizaţii, cea mai vizibilă fiind Sindicatul Cadrelor Militare Disponibizate (SCMD), care reuneşte rezervişti din toate componentele sistemului naţional de apărare, securitate, siguranţă şi ordine publică, dar şi alte organizaţii ale rezerviştilor din SRI, SIE, SPP, MAI se pare că au trecut peste nişte animozităţi şi au hotărât să acţioneze împreună.

Astfel, marţi, 19 ianuarie 2016, la Casa Armatei Bistriţa a avut loc o întrunire în care s-a hotărât participarea la mitingul din data de 24 ianuarie 2016, de fapt o adunare populară, cu invitati din intreaga societate civila care se va desfăşura în Bucureşti, în zona Monumentului Infanteriei din şoseaua Kiseleff. Va fi cerută ”anularea de către Guvern, prin ordonanţă de urgenţă a art. 40 din OUG nr. 57/2015, urmând ca definirea venitului brut ca bază de calcul pentru pensiile militare de stat să se facă în cuprinsul Ordinului comun de aplicare. De asemenea se solicită ca la deschiderea noii sesiuni parlamentare, Guvernul să solicite Parlamentului, spre analiză şi avizare, proiectul Legii unice a salarizării, care va intra în procedură de urgenţă în Parlament, până la sfârşitul acestei prime sesiuni, instituirea salariului minim pe economie să se facă prin Hotarare de Guvern, pana la 01.03.2016, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice să iniţieze un nou proiect al Legii pensiilor, care să facă distincţiile necesare din punctul de vedere al statutului juridic, între pensii, ajutoare sociale, rente şi indemnizaţii, cu luarea în calcul, pentru pensii, a procentului de 45 % din salariul mediu brut pe economie, a 13-a pensie, hotărâtă de precedentul Guvern pentru decembrie 2015, să fie acordată în aprilie 2016, doar pensionarilor cu pensii al căror cuantum se situează sub valoare salariului minim pe economie, precum şi anularea prin OUG sau retragerea avizului dat către Camera Deputatilor, a OUG nr. 95/2014 şi repunerea în plată a beneficiarilor, conform Legii nr. 341/2004, în procentajul legal stabilit.

La întâlnire a fost prezent şi col. Florentin Belean, comandantul Centrului Militar Judeţean Bistriţa-Năsăud, care le-a expus rezerviştilor militari aspecte legate de noua procedură de recalculare a pensiilor militare. Ciudată a fost comportarea unor şefii ai rezerviştilor militari bistriţeni care le-au recomandat celor care intenţionează să se deplaseze în 24 ianuarie la Bucuresti să ”nu strige prostii pe acolo” şi să ” nu spună (probabil presei) de unde sunt”.

În mai multe luări de cuvânt rezeviştii au subliniat ”marile erori şi orori săvârşite prin emiterea cu neprofesionalism şi rea intenţie şi credinţă a criminalei Ordonanţe 57, întocmită de către persoane de rea credinţă şi nespecializate”. De asemenea în culise au fost puse şi întrebări de genul, ce ar face un rezervist român dacă într-o situaţie excepţională i s-ar solicita sprijinul, cum s-a întâmplat recent în Franţa, când din cauza ameninţării teroriste au chemaţi în activitate circa 40.000 de rezervişti, din serviciile speciale, antiterorism, jandarmerie? Întrebarea a plutit în aer fără un răspuns tranşant.

Procedând astfel, Guvernul Cioloş, premeditat sau nu, pe termen mediu şi lung o carieră în aceste domenii de activitate, armată, servicii de informaţii, poliţie, jandarmi, pompieri şi penitenciare devine neatractivă. Orice candidat la aceste meserii va fi descurajat din start să aplice pentru o asemenea carieră, ţinând cont de condiţiile în care se va pensiona, vis-a-vis de ceea ce încearcă să facă UG 57/2016, prin art. 40, atunci când ei îşi vor încheia cariera.

Meseria de militar face parte dintr-un domeniu de activitate care este organizată şi funcţionează în baza principiilor ce definesc şi realizează securitatea naţională a statului român. Existenţa unui stat obligă ca evaluarea securităţii sale să nu se facă prin indicatori economici, specifici pieţei libere, productivitate, profit, eficienţă, chiar în condiţiile când pentru asigurarea resursei sale umane, se iese pe piaţa muncii cu oferte care implică şi o serie de privaţiuni specifice serviciului militar.

În timp de război, în interes naţional, privaţiunile serviciului militar înseamnă sacrificiul suprem. Iar pe timp de pace, aceste privaţiuni aduc limitări drastice drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Asemenea privaţiuni nu se negociază, ca urmare militarii nu se pot organiza în sindicate. Rezultă clar faptul că daca oferta nu prevede o compensare pe măsura privaţiunilor impuse şi nu este atractivă pentru proiecţia unei cariere, nu va reuşi să stimuleze interesul unei resurse umane valoroase. Altfel, ea va fi doar o soluţie, acceptată, în lipsă de altceva, de persoane lipsite, temporar sau nu, de alternative de existenţă. În general aceste persoane nu se cafifică cerinţelor exercitării profesiei de militar sau de funcţionar public cu statut special. Rezultă clar că sistemul de apărare, securitate, siguranţă şi ordine publică, fie nu va avea resursa umană de calitate, fie va fi obligat să accepte una formală, slab pregătită, neutilizabilă.

A acţiona în mod conştient pentru un sistem de aparare, securitate, siguranţă şi ordine publică slab reprezintă un risc major la adresa securităţii naţionale şi nu numai. Cu atât mai mult, trebuie înţeles faptul că cheltuielile necesare întreţinerii resursei umane reprezintă o investiţie pentru securitatea naţională, siguranţă, apărare şi ordine publică. Toate aceste cheltuieli se constituie într-un capitol distinct în structura bugetului instituţiilor în cauză, în cadrul căruia relaţia soldă – pensie, privită şi de poziţia formării unei cariere, se află într-un raport de intercondiţionare şi este indestructibilă.

Un alt aspect pe care îl ”uita” guvernul, o serie de de privaţiuni se referă la avansarea în grad şi funcţie a acestor oamenii. Ea se face în trepte şi se ajunge la un salariu maxim, într-o perioadă lungă de timp şi numai în ultimii câţiva ani de activitate. Atunci când militarul de profesie, la debutul în carieră, aflat abia la comanda unui pluton, companie, are gradul de subofiţer, sublocotenent, locotenent, sau agent, subinspector, inspector, un civil, de vârsta şi cu pregatire comparabile cu ale lui, este liber si are şansa de a accede la o funcţie de director, secretar de stat, ministru, parlamentar ori patron de firmă. Nimeni nu contestă că venitul unei persoane aflată la început de carieră în sistemul de apărare, siguranţă şi ordine publică îi asigură acestuia condiţii normale de viaţă, dar ea se afla sub valoarea veniturilor unui civil, cu studii comparabile angajat la o multinaţională. Militarilor, funcţionarilor cu statut special, le sunt interzise dreptul de a avea o firmă privată sau de a presta şi o altă activitate, ca surse suplimentare de venit. Ca urmare şi contribuţia sa la fondul de pensii este limitată, sau mai bine spus restricţionată, iar valoarea ei, pe întreaga perioadă de activitate, este mai mică în comparaţie cu a unui angajat civil.

Toate armatele statelor democratice apelează la principiul egalităţii de şanse, iar acest princpiu este cel care intervine şi impune societăţii să compenseze aceste privaţiuni aduse drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Aşa se justifică faptul că pensia militarului, a funcţionarului cu statut special oriunde în lume, se calculează, în baza valorii soldei, de regulă, din ultima lună, sau luni şi nu a mediei soldelor pe durata întregii activităţi şi a contribuţiei la fondul de pensii. Pe de altă parte, trebuie să acceptăm faptul că nici o soldă, oricât de mare ar fi, nu poate compensa pierderea propriei vieţi sau privaţiunile suportate de militar vşi familia sa.

Soţiile acestei categorii de angajaţi au fost şi sunt obligate la un lung periplu acolo unde soţul îşi desfăşoară activitatea, de cele mai multe ori găsirea unui loc de muncă fiind o problemă, iar acolo unde găsesc, în aproape toate cazurile, sunt sub nivelul pregătirii profesionale de bază. Urmările acestei situaţii se înţeleg.

Nu mai vorbim de situaţia copiilor acestor familii, mulţi dintre ei sunt frustraţi de egalitatea de sanse pentru a învaţa temeinic şi a se realiza. Opinia publică se pare că a uitat, pâna în 1990, cadrele militare nu aveau voie să-şi cumpere locuinţa proprietate personală, pentru a nu constitui un motiv de a refuza mutarea într-o altă garnizoană în interes de serviciu.

În toate ţările, sistemul de calcul al pensiilor militare prezinta particularitati distincte conceptual fata de cel al pensiilor civile, si este reglementat prin lege separata. Această situaţie se întâlneşte în Germania, Marea Britanie, SUA, Turcia, Coreea de Sud, Israel, Egipt, Japonia, sau printr-un capitol independent, cuprins formal într-o singura lege, împreuna cu cel al pensiilor civile, în Franţa, Italia, Grecia, Portugalia, Austria.

Baza de calcul a pensiilor militare se stabileşte în funcţie de valoarea soldei din ultima luna de activitate, în Germania, Marea Britanie, Turcia, Italia, Grecia, Austria, Japonia, Coreea de Sud, Israel sau de media soldelor pe ultimele trei sau sase luni în Franta, Egipt, precum si de vechimea integrala în armata, în majoritatea tarilor, 35 sau 36 ani, Japonia 20 ani, Israel 25 ani, şi de vârsta standard de pensionare. Pentru stabilirea pensiei, bazei de calcul rezultate i se aplica un procent cuprins între 75-80%.

În toate ţările, la pensia de bază se adauga sporuri determinate de anii prestaţi peste vechimea de pensionare şi de condiţiile de desfăşurare a serviciului.

În final, indiferent de numărul anilor rezultaţi prin adaugarea acestui spor de vechime la timpul efectiv lucrat, baza de calcul a pensiei ia în consideraţie nu mai mult de 40 sau 45 de ani, în functie de ţară, pentru a nu depasi valoarea salariului luat în calcul. În armata franceza, dacă unui militar profesionist, ieşit la pensie la limita maxima de 25 de ani de serviciu activ, prin aplicarea sporului de conditii deosebite s-ar ajunge la o vechime de 55 de ani, baza de calcul se limiteaza însa numai la 40 de ani, iar valoarea pensiei rezultata prin însumarea tuturor sporurilor nu trebuie sa depaseasca valoarea ultimului salariu. Din considerente de compensare a cheltuielilor efectuate pe timpul serviciului activ, pensia militarului francez se majoreaza cu 10% pentru cei care au crescut trei copii, la care se mai adauga înca 5% pentru fiecare copil în plus.

În toate ţările, pensiile militare se actualizează imediat cu indexarea salariilor militarilor activi, precum şi periodic, în raport cu valoarea inflaţiei.

Ceea ce întâmplă acum prin noua aruncare în aer a sistemului militar de pensii, după ce nu cu mult timp în urmă acestea au fost recalculate pe principul contributiviţăţii, riscă să degenereze în manifestări de stradă ample, ca o primă consencinţă pe termen scurt.

Pe termen mediu şi lung efectele pot fi catastrofale, riscând bulversarea sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională. Fenomenul a început deja, în armată, servicii secrete, MAI a început deja un exod al creiereloor îngrijorătr. Cariera militară nu mai este atractivă.

Doru Costin