România are cele mai multe biserici pe cap de locuitor din Uniunea Europeană. Pe întreg teritoriul României există peste 18.000 de biserici. Prosperitatea financiară a bisericii va continua să crească, având în vedere că biserici și micuțe lăcașuri de cult se construiesc în continuare la fiecare pas. Există fonduri nejustificate care nu trec prin măsurile de fiscalizare, deci veniturile bisericii vor fi întotdeauna mai mari decât cheltuielile.
Chiar dacă subiectul a fost abordat dintr-o mie de puncte de vedere, tot rămâne un mare minus în economia țării. În vreme ce sute de școli au fost desființate și spitalele s-au închis, bisericile au început să apară ca ciupercile după ploaie din 1989 încoace.
Potrivit Institutului Național de Statistică, la noi în țară există 4700 de unități de învățământ și 425 de spitale. Pe când biserici avem peste 18.000, dintre care peste 10.000 aparțin cultului ortodox, raportate la un număr de 13.709 localităţi. Bisericile Ortodoxe din țară dețin la nivel național 35.000 de hectare de pădure și 40.000 de hectare de teren arabil. Valoarea terenului arabil şi a pădurilor aflate în proprietatea Bisercii Ortodoxe este estimată la 420 milioane euro, potrivit unei investigaţii realizate în 2011 de Televiziunea Naţională.
Nicio diferență între bisericile ortodoxe și politică
Guvernul continuă să subvenționeze cultele religioase din țară, chiar dacă acestea beneficiază de surse proprii foarte consistente. Contribuții, sponsorizări, produse sub semnul bisericii și taxe din evenimente sunt doar câteva din sursele de profit.
Este deja destul de evident că politica și religia merg mână în mână. Nimic nou până aici. Lucrurile se schimbă însă atunci când aceste afirmații sunt demonstrate în cifre. În urma unui sondaj făcut la începutul anului, peste 95% dintre români cred în Dumnezeu și peste jumătate din cei chestionați cred că un politician care nu are credință nu este în măsură pentru a ocupa o funcție publică. Cu toate acestea, în urmă cu mult timp, preoții au început să le spună enoriașilor cu cine să voteze, iar cei care ajung în elita politicii au grijă să se afișeze cât mai aproape de Sfânta Cruce. Poporul cu cât este mai sărac, este mai incult și mai ușor de manipulat, iar politicienii au grijă să se folosească de această armă.
În țara noastră, 38% dintre români declară că merg la biserică de câteva ori pe lună (din care 7% merg săptămânal sau mai des), 20% merg o dată pe lună, 33% merg o dată sau de două ori pe an. Din păcate, românii noștri, unii dintre ei, sunt și foarte naivi. Ei cred că atunci când boala îi încearcă, suma pe care o dă bisericii îi va salva, dar și construirea de mult mai multe lăcașuri de cult. La faptul că este nevoie de mai multe spitale bine dotate nu se gândesc.
Județul Cluj are cele mai multe biserici din țară
Cele mai multe biserici din țară le deține nimeni altul decât județul Cluj, mai precis 833 la număr. În urma unui articol publicat în presa locală în anul 2013, Gherla se lăuda cu cele mai multe biserici pe cap de locuitor. După un simplu calcul, fiecărei biserici i-ar reveni mai puțin de 1.000 de credincioși. Spitalul din Gherla are numai 90 de paturi. Raportat la 22.000 de locuitori, sunt mult prea puține.
Din păcate, în sistemul sanitar, locurile din spitale au scăzut cu aproape 4.000 pe an în toată țara. Dacă în 1990 România avea peste 200.000 paturi de spital, în 2008 mai erau doar 137.984 de paturi.
Primarul însă, e de altă părere. El a declarat că are unul dintre cele mai bine dotate spitale din țară. Despre faptul că sunt atâtea biserici în localitatea sa, acesta nu a vrut să comenteze. „Dacă domnul le dă, atunci noi le avem”, a spus Marius Sabo.
În inima ardealului, se află peste 25 de biserici și parohii ortodoxe. În hotărârea bugetului local al Consiliului Județean pe anul acesta, observăm că spre sănătate au fost alocați 10.029 de lei, iar pentru religie au fost alocați 17.008 lei. Pentru ce anume, nu se știe. La religie este trecut în dreptul sumei doar „Alte cheltuieli”.
Care să fie legătura din spitale și biserici? Bisericile și cultele religioase atrag bani de la bugetul local, bugetul judeţean şi bugetul naţional. Localitatea Gherla, de exemplu, reflectă drumul banilor alocați. Ca și o perspectivă a Europei, toate țările bine dezvoltate au lăsat în urmă investițiile în biserici și s-au ocupat de instituțiile cu adevărat importante.
Nici în presa străină nu suntem neglijați de acest subiect.
„România este una dintre cele mai sărace țări din UE. Salariul mediu este foarte scăzut. În ciuda acestui fapt, politicienii români au continuat să direcționeze sume mari de bani în construirea de noi biserici. Aceasta include și donatia a 11 hectare în centrul Bucureștiului și fonduri pentru construirea noii catedrale”, spune Tessa Dunlop, un jurnalist de la BBC.
Anul acesta, biserica nu va mai primi la fel de mulți bani ca în ultimii ani
Pentru prima dată în ani buni, biserica nu a primit nicio finanțare până în momentul de față. Aceasta nu a primit bani pentru construirea și renovarea de locașuri de cult, doar pentru salarii. Bineînțeles Catedrala Mântuirii Neamului nu a rămas nefinanțată.
„Nu știam că avem atei printre noi„
În ședința Consiliului Județean din 23 martie, problema finanțării bisericilor a revenit în atenția consilierilor. Unul din consilieri, a fost destul de revoltat pe această treabă.
„Tot bisericile sunt problema noastră? Problema spitatelor le-am rezolvat? Nu avem spitale, nu avem școli, nu avem cămine de copii, nu avem grădinițe. Foarte bine că le dăm cultelor religioase bani, dar trebuie să avem în vedere și spitalele și toate instituțiile care chiar au nevoie de finanțări. Dacă tot dăm atâția bani bisericilor, de ce nu vin reprezentanți ai bisericii cu propuneri de proiecte favorabile pentru spitale sau școli? Susțin aceste proiecte în totalitate, dar problema este că pe viitor ar trebui să cerem cultelor religioase să vină pe masă cu proiecte”, a obiectat Rareș Rusu.
În replică, a intervenit Ivan Ilarie care a spus că „religia și credința sunt singura speranță, fără sprijinul credinței nu avem nimic.”
