Administraţia judeţeană a atribuit fără nicio licitaţie contractul prin care reziduurile provenite din staţia de osmoză inversă care epurează lacul de levigat de la Pata Rât vor fi eliminate. Firma Demeco va primi de la administraţia Tişe 6.150.000 de lei, fără TVA. Societatea se află în centrul unui scandal despre dispariţia unor substanţe explozibile extrem de periculoase. În acest caz, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de firma Demeco SRL pentru nerespectarea regimului materiilor explozive.
CJ Cluj a atribuit contractul ”Servicii de colectare — transport — eliminare concentrat rezultat în urma procesului de epurare prin osmoză inversă a levigatului rezultat la depozitul neconform de deşeuri Pata Rât — municipiul Cluj-Napoca” firmei Demeco din Bacău pentru suma de 6.150.000 de lei, fără TVA.
Potrivit oficialilor CJ Cluj, ”s-a estimat colectarea, transportul şi eliminarea a aproximativ 50 mc/zi, 30 zile/luna. P.U. estimat 560 RON/mc, fără TVA. Valoarea maximă estimată 8.400.000 RON. Durata contractului: 10 luni începând de la data atribuirii contractului/emiterii ordinelor de începere a serviciilor. Colectarea, transportul şi eliminarea concentratului se va realiza pe toată perioada de funcţionare a staţiei de epurare a levigatului de la depozitul de deşeuri Pata Rât, staţie de epurare care va funcţiona conform contractului de închiriere încheiat cu Process Engineering S.R.L. Bucureşti”.
Contractul a fost atribuit fără licitaţie pentru că, în opinia reprezentanţilor CJ Cluj nu a fost primită „nicio ofertă sau nicio ofertă/cerere de participare adecvată ca răspuns la o procedură restrânsă”, oficialii clujeni prevalându-se şi de situaţia de ”urgenţă”. ”Motivele de extremă urgenţă sunt generate de cerinţele specifice ale Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj, reunit în şedinţa extraordinară în data de 28.3.2018, care prin Hotărârea nr. 1/28.3.2018, a hotărât că, „Fenomenul de poluare accidentală provenit de la depozitul de deşeuri Pata Rât, prin antrenarea unui debit de levigat/amestec de apă-levigat în pârâul Zapodie îndeplineşte condiţiile unei situaţii de urgenţă, aşa cum este definită de art. 2, lit. a) din O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare”. Conform acestei hotărâri „Beneficiarul va valorifica în regim de urgenţă soluţiile stabilite prin raportul de expertiză a lucrărilor executate şi a proiectului tehnic la depozitul neconform de deşeuri Pata Rât”.
Băieţii deştepţi din deşeurile periculoase
Firma Demeco şi patronii ei, Daniel Botez şi Ciprian Blănaru, acţionari cu cote egale, se învârt în sfera băieţilor deştepţi din reciclarea deşeurilor.
Compania a fost înfiinţată de Danis I. Mihail, de profesie instructor auto, şi soţul Gabrielei Daniş, şeful Seviciului de Producţie din cadrul SMART SA, una dintre companiile de stat care asigură mentenanţa infrastructurii Electrica SA. Ulterior, Danis Mihail şi Elena Lupuleasa şi-au vândut acţiunile lui Botez şi Blănaru, cei doi oameni de afaceri care controlează acum un întreg registru de societăţi care activează pe piaţa deşeurilor.
În cadrul firmei a fost asociată IANCU IULIANA-VALERIA, în vârstă de 24 de ani, fiica lui Vasile Iancu, un om de afaceri din Slobozia care a fost trimis în judecată pentru o evaziune de 2,5 milioane de lei alături de doi dintre partenerii lui de afaceri, Dumitru Vişan şi Roxana Andrei. În procesul de fond ei au fost condamnaţi la închisoare cu executare, dar instanţa superioară i-a achitat din lipsă de probe.
În urmă cu trei ani fiica lui Iancu s-a retras din societate cedând acţiunile celor doi patroni de la Demeco.
”Ca urmare a retragerii din asociere a asociatului IANCU IULIANA VALERIA şi a diminuarii capitalului social, capitalul social al societăţii va avea urmatoarea structura: 70.000 lei, divizat în 700 părţi sociale, avand fiecare valoarea de 100 lei, repartizat dupa cum urmeaza: -BOTEZ DANIEL, 35.000 lei, 350 parti sociale, un procent de 50% din profit si pierderi; -BLANARU CIPRIAN-IOAN, 35.000 lei, 350 parti sociale, un procent de 50% din profit si pierderi. Se stabileste la 512.381 EURO brut (430.400,04 EURO net) cuantumul sumei ce urmeaza a fi platita de DEMECO – S.R.L. catre asociatul retras IANCU IULIANA VALERIA drept contravaloare a drepturilor cuvenite acestuia pentru partile sociale detinute si capital social restituit, suma stabilita prin acordul partilor in conformitate cu prevederile art. 11 din actul constitutiv si art. 226 alin. 3 din Legea 31/1990. Suma va fi platita de catre societate asociatului retras dupa cum urmeaza: -80.000 EURO pana la data de 22.10.2015 (…), la cursul valabil in ziua platii; 350.400,04 EURO pana la data de 16.11.2015 in contul detinut de IANCU IULIANA VALERIA nr. RO12BTRL02301201F41792XX deschis la Banca Transilvania – Sucursala Slobozia, in lei, la cursul valabil in ziua platii; -81.980,96 EURO contravaloare impozit datorat de asociatul retras, ce urmeaza a fi retinut de DEMECO – S.R.L. prin stopaj la sursa si virat organelor fiscale. Pana la data creditarii contului asociatului retras Iuliana Valeria Iancu cu suma de 430.400,04 EURO net, retragerea acesteia din societate urmeaza a fi afectata de conditia rezolutorie a achitarii sumei de 430.400,04 EURO net, echivalent in lei la data platii. In cazul neachitarii la termen a sumelor stabilite prin prezentul act aditional, partile fiind repuse in situatia anterioara incheierii acestuia, prezentul act aditional pierzandu-si orice valabilitate iar Iuliana Valeria Iancu mentinandu-si calitatea de asociat cu drepturi depline in Societatea Demeco – S.R.L.”, se arată într-un extras al Monitorului Oficial.
Levigatul administraţiilor clujene
Din cauza faptului că administraţia judeţeană, cea locală şi Garda de Mediu Cluj nu au luat, timp de ani de zile, nici o măsura concretă pentru rezolvarea situaţiei de la Pata Rât, muntele de gunoaie se prăbuşeşte peste lacul scurgeri toxice care a ajuns în pârâul Zapodie şi în Someş. CJ Cluj a închiriat o staţie de neutralizare a lichidului toxic pe care, de curând, s pus-o în folosinţă.
În acelaşi timp, preşedintele Comisiei pentru Mediu din Senat, senatorul USR Allen Coliban, a sesizat Direcţia Generală Mediu de la Comisia Europeană cu privire la dezastrul ecologic care se desfăşoară la Pata Rât, depozitul de deşeuri al Clujului. Lacul de levigat provenit de la groapa neconformă otrăveşte în continuare mediul şi pune în pericol sănătatea oamenilor care trăiesc în apropiere.
“E revoltător cum autorităţile se mulţumesc să caute vinovaţii şi cine să plătească costurile, nimeni nu se preocupă de problema de mediu. Au cumpărat o staţie de osmoză pe care nu au folosit-o pentru că nu au ştiut ce să facă cu materia inertă rezultată după tratarea levigatului. Este o situaţie în care toţi cei implicaţi se arată depăşiţi şi rău intenţionaţi – cum altfel să interpretăm nepăsarea cu care lasă un dezastru nerezolvat de atâta timp?”, declară Allen Coliban.
Deşi groapa de gunoi avea termen de închidere anul 2009 şi face parte din depozitele neconforme care fac obiectul unei proceduri de infringement împotriva României, închiderea gropii este departe de a se realiza. Reprezentanţii Comisiei pentru Mediu au făcut o vizită în teren la Pata Rât unde au constatat pericolele iminente pentru mediu şi pentru sănătatea populaţiei, iar preşedintele Comisiei, Allen Coliban, a solicitat ulterior primului ministru izolarea zonei şi trimiterea corpului de control. În luna martie, a fost trimită o a doua solicitare semnată de toţi membrii Comisiei către primul ministru pentru o reacţie faţă de situaţia de la Cluj. În final, DG Environment a fost sesizată şi se aşteaptă o reacţie de la Bruxelles.
Spălare de bani achitată
Potrivit Rechizitoriului procurorilor DIICOT Slobozia, ancheta referitoare la inculpaţii Vasile Iancu, Dumitru Vişan şi Roxana Andrei a debutat în anul 2012, în baza unei sesizări din oficiu. Este vorba despre un dosar penal ce avea ca obiect fapte de «evaziune fiscală» comise prin achiziţionarea de produse petroliere (motorină şi păcură), amestecarea acestora şi comercializarea sub formă de motorină către persoane fizice şi juridice. Pentru că probatoriul în această anchetă nu a putut fi demonstrat, procurorii DIICOT au extins cercetările doar cu privire la Vasile Iancu şi Dumitru Vişan, ulterior verificărilor demonstrând şi implicarea numitei Roxana Andrei. Noua anchetă a procurorilor DIICOT din Slobozia a scos la iveală faptul că cei trei inculpaţi se fac vinovaţi de comiterea infracţiunilor de «constituire de grup infracţional organizat», «spălare de bani» şi «evaziune fiscală». Tribunalul Ialomiţa i-a condamnat la închisoare cu executare, dar curtea de Apel Bucureşti i-a achitat. La data achitării, Dumitru Vişan îşi işpăsea o pedeapsă primită în 2013 într-un dosar de «evaziune fiscală» instrumentat de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomiţa.
Un butoi cu o ”bombă” a dispărut prin Demeco
Firma Demeco este implicată într-un dosar penal la Constanţa. Un traficant de droguri a făcut un denunţ despre faptul că deţine mai multe laboratoare de preparare a drogurilor de sinteză. Pentru producţie avea nevoie de sodiu metalic, o substanţă explozibilă extrem de periculoasă. La percheziţie procurorii nu au mai găsit substanţa, dar au identificat locul unde butoiul fusese stocat. Recipientul cu sodiu metalic fusese ridicat de reprezentanţii administraţiei locale din Chitila. Demeco SRL Bacău, firma care trebuia să ridice recipientul, a chemat o altă firmă, Glencora Impex SRL, firmă deţinută de patronii Demeco, să preia butoiul şi să-l predea la Vivani Salubritate SRL. Procesul-verbal de predare-primire nu a fost, însă, semnat de Glencora Impex. Astfel, butoiul cu sodiu metalic a dispărut, lucru anchetat acum de procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa. Potrivit procurorului de caz, pentru a se crea aparenţa de legalitate, în documente 320 de kilograme sodiu metalic s-au transformat în 680 de kilograme de deşeuri de laborator. Depozitate în fiole de sticlă. Firma Demeco SRL prin reprezentantul ei, Botez Daniel, precum şi directorul Mădălina Fedor au fost trimişi în judecată pentru nerespectarea regimului materiilor explozive, în formă calificată, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals. “E faptă sancţionată cu de la 3 la 12 ani. Firma acţionează pe teritoriul întregii ţări. Marfa, sodiul metalic, este dispărută, circulă pe undeva”, încheie procurorul de caz Teodor Niţă.
