Doar 1,3% din copiii adoptabili din România se află la Cluj. Problema provine de la faptul că doar 14% din totalul de copii aflaţi în centrele de plasament Cluj sunt adoptabili, un procent semnificativ mai mic decât cel pe ţară, în momentul actual în Romania existând un procent de aproape 60% de copii adoptabili din totalul copiilor aflaţi în centrele de plasament.
În momentual actual, conform statisticilor, se află 5380 de copii separaţi de familie, dintre care 299 sunt în judeţul Cluj. Conform datelor înregistrate în Registrul Național pentru Adopții (RNA), numărul copiilor declarați adoptabili la data de 01 ianuarie 2019 era de 3.149, dintre care doar 1,3% se află în judeţul Cluj, mai exact 42 de copii. Dacă facem un calcul rapid observam că acest lucru nu se datorează faptului că sunt prea puţine centre de plasament sau prea puţini copii aflaţi în aceste centre în judeţul Cluj. Nici locurile libere din centrele de plasament nu crează o problemă în judeţul nostru, fiind un număr de 391 de locuri, în vreme ce în întreaga ţară sunt 1500.
Problema provine de la faptul că doar 14% din totalul de copii aflaţi în centrele de plasament Cluj sunt adoptabili, un procent semnificativ mai mic decât cel pe ţară, în momentul actual în Romania existând un procent de aproape 60% de copii adoptabili din totalul copiilor aflaţi în centrele de plasament.
Daca la nivelul întregii ţări, conform RNA, numărul cererilor pentru adopţie este semnificativ mai mic decât numărul copiilor adoptabili, şi anume în anul 2018 au fost 1555 de cereri, adică cu aproape 50% mai puţin decât numărul total ar copiilor adoptabili, în Cluj situaţia nu stă deloc aşa. În judeţul nostru sunt mai multe solicitări dar nu sunt destui copii adoptabili, astfel există 64 de solicitări dar doar 42 de copii care pot fi adoptaţi.
Care sunt criteriile ca un copil sa fie adoptabil
Adopția ca finalitate a planului individualizat de protecție este stabilită, în funcție de situația copilului astfel: în maximum 30 de zile de la eliberarea certificatului de naștere al acestuia pentru copilul care a fost înregistrat din părinți necunoscuți; în termen de 30 de zile după instituirea măsurii de protecție specială, dacă părinții și rudele copilului până la gradul al patrulea care au putut fi găsite declară în scris că nu doresc să se ocupe de creșterea și îngrijirea copilului și în acest termen nu au revenit asupra declarației; după 6 luni de la instituirea măsurii de protecție specială, dacă părinții și rudele copilului până la gradul al patrulea nu au putut fi găsite sau dacă aceștia nu colaborează cu autoritățile în vederea realizării demersurilor pentru reintegrarea sau integrarea copilului în familie; după un an de la instituirea măsurii de protecție specială, dacă părinții firești ai copilului, în grija cărora acesta nu a putut fi lăsat din motive neimputabile părinților, precum și rudele până la gradul al patrulea ale acestuia, care au putut fi găsite, nu realizează niciun demers pentru reintegrarea sau integrarea copilului în familie.
În situația copilului pentru care s-a instituit plasamentul la o rudă până la gradul al patrulea, planul individualizat de protecție poate avea ca finalitate adopția internă, numai în situația în care managerul de caz apreciază că este în interesul copilului deschiderea procedurii adopției.
De asemenea, în situația copiilor care au împlinit vârsta de 14 ani, planul individualizat de protecție poate avea ca finalitate adopția dacă există solicitări de adopție a acestora din partea unor familii/persoane atestate. În situația fraților care nu pot fi separați, dacă unul dintre ei a împlinit vârsta de 14 ani, planul individualizat de protecție poate avea ca finalitate adopția numai dacă există solicitări de adopție a acestora împreună din partea unor familii sau persoane atestate.
Ce conditii trebuie sa indeplinesti pentru a putea adopta un copil
Pentru a putea adopta o familie/persoană trebuie să îndeplinească garanțiile morale și condițiile materiale necesare creșterii, educării și dezvoltării armonioase a copilului.
În vederea verificării îndeplinirii garanțiilor morale și condițiilor materiale mai sus menționate, familia/persoana trebuie să depună o cerere fie la sediul Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului în a cărei rază administrativ-teritorială are stabilit domiciliul fie la un Organism privat autorizat (OPA).
Cererea privind eliberarea atestatului este însoțită de următoarele documente: copie de pe buletinul/cartea de identitate, permisul de ședere pe termen lung sau, după caz, cartea de rezidență permanentă; declarație autentică pe propria răspundere cu privire la locuirea efectivă și continuă pe teritoriul României în ultimele 6 luni anterioare depunerii cererii de evaluare, neexistând absențe temporare care cumulat să depășească 3 luni; copie legalizată de pe certificatul de naștere; copie legalizată de pe certificatul de căsătorie sau hotărârea de divorț/certificatul de divorț, dacă este cazul; copie de pe titlul de proprietate sau alt document care să ateste dreptul de folosință a locuinței; certificatul de cazier judiciar; adeverințe de venit sau alte documente care atestă veniturile solicitantului/solicitanților; certificat/adeverință medical/medicală eliberat/eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate și eventualele boli cronice, însoțit/însoțită de rezultatul evaluării psihiatrice; declarația soțului care nu se asociază la cererea de adopție, cu indicarea expresă a motivelor neasocierii; declarație autentică pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul/solicitanții nu este/sunt decăzut/decăzuți din drepturile părintești, precum și referitor la faptul că nu are/au copil/copii în sistemul de protecție specială; certificatul de cazier judiciar al persoanelor cu care locuiește solicitantul; certificat/adeverință medicală eliberat/eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate a celorlalte persoane cu care locuiește solicitantul, cu menționarea eventualelor boli cronice, însoțit/însoțită de rezultatul evaluării psihiatrice.
Procesul de evaluare a adoptatorului/familiei adoptatoare se realizează de echipa de evaluare formată din asistent social și psiholog, unul dintre aceștia având și calitatea de responsabil de caz al familiei, și cuprinde trei etape: evaluarea socială; evaluarea psihologică si pregătirea pentru asumarea în cunoștință de cauză a rolului de părinte.
Evaluarea socială se realizează pe parcursul unui număr de minimum 6 întâlniri, la finalul fiecărei întâlniri întocmindu-se o notă de întâlnire care conține observațiile și concluziile rezultate.
Evaluarea psihologică presupune parcurgerea unui număr de cel puțin 4 întâlniri de evaluare/consiliere, rezultatele evaluării psihologice și recomandările formulate fiind consemnate în fișele de evaluare psihologică.
