Magistrații clujeni care judecă dosarele de corupție specializați în biroul șefului

La Tribunalul și Curtea de Apel Cluj, mapele profesionale ale judecătorilor secțiilor penale sunt goale. Chiar dacă, în mod normal, judecătorii ar trebui să judece dosarele în funcție de specializarea și formarea lor profesională, magistrații judecă de-a valma orice cauză. La Curtea de Apel Cluj toți judecătorii secției penale sunt posesorii unei decizii interne emise de șeful instanței. El dă undă pentru judecarea cauzelor, indiferent dacă este vorba de corupție sau de infracțiuni cu violență. Formarea profesională continuă a magistraților clujeni este inexistentă.

În cadrul marilor instanțe clujene, Curtea de Apel Cluj și Tribunalul Cluj nu există nicio situație care să arate cursurile de formare profesională sau specializările pe care magistrații clujeni ar trebui să le urmeze de-a lungul carierei lor.

Punctul fierbinte al acestei hibe îl reprezintă cazurile de corupție care ar trebui să fie judecate de completuri specializate. Pe lângă faptul că în cele două instanțe clujene nu există completuri specializate care să judece dosarele de corupție, formarea profesională a judecătorilor este o nebuloasă.

Am încercat să aflăm care sunt cursurile sau seminariile prin intermediul cărora magistrații ajung să judece cazurile de corupție. Însă nimeni nu știe!

Potrivit unui răspuns oficial ”Tribunalul Cluj nu păstrează o evidență a cursurilor de formare profesională și a seminariilor la care au participat judecătorii instanței, astfel, ne aflăm în imposibilitatea de a vă comunica informațiile solicitate”.

La Curtea de Apel Cluj situația este nuanțată. Inițial, unul dintre reprezentanții instanței a declarat că pentru a putea furniza informațiile cerute trebuie să consulte mapele profesionale ale judecătorilor. Însă, răspunsul oficial venit din partea purtătorului de cuvânt, Mihăiță Marian Lucian, arată că… mapele profesionale ale colegilor lui sunt aproape goale.

Judecătorul spune că toți colegii lui sunt specializați pe judecarea faptelor de corupție, printr-o decizie interioară. Acest document este semnat de președintele de instanță.

”La nivelul curții de Apel Cluj nu deținem o asemenea situație statistică”, arată răspunsul oficial furnizat de magistratul Marian Mihăiţă-Lucian.

Nici la Consiliul Superior al Magistraturii nu există o situație clară în legătură cu acest aspect.

”La nivelul direcției de specialitate a Consiliului Superior al Magistraturii nu se află o evidență a magistraților care au efectuat cursuri de formare profesională continuă, iar la dosarul profesional astfel de documente nu se regăsesc doar dacă magistratul a înțeles să depună acte care să ateste efectuarea unor astfel de studii”, arată CSM.

Practic, judecătorul nu este obligat în niciun fel să facă dovada unei specializări! Singurele acte obligatorii ale dosarului profesional sunt diploma de licență, rezultatul de la admiterea în magistratură și de absolvire al Institutului Național de Magistratură (INM) și rezultatul concursurilor date pentru avansarea în funcție. Restul este lăsat la latitudinea judecătorului sau procurorului.

”Responsabilitatea privind formarea profesională continuă a magistratului revine Institutului Național de Magistratură, conducătorilor instanțelor și parchetelor, precum și fiecărui judecător și procuror, prin pregătirea individuală”, mai arată purtătorul de cuvânt al CSM.

Magistrații fac jonglerii cu pisica moartă

În același timp, răspunsul Institutului Național de Magistratură este de natură de a-l face pe Caragiale să se încrunte. Însă doar ca să ne facă să râdem.

”Institutul Național al Magistraturii organizează anual la nivel centralizat și descentralizat activități de formare profesională continuă a judecătorilor și procurorilor în domeniul combaterii corupției. acestea sunt cuprinse în programele anuale de formare continuă și formare continuă descentralizată, documente publice, afișate pe site-ul INM la secțiunea formării continue. Activitățile de formare profesională la care participă judecătorii și procurorii reprezintă o componentă a carierei acestora care se consemnează în fișa din dosarul profesional, aflat în păstrarea CSM. Potrivit art.42 al.2 din Legea 303/2004, datele conținute în dosarul profesional sunt confidențiale, în condițiile legii”, arată reprezentanții INM.

Cu alte cuvinte, pentru un justițiabil este imposibil să afle dacă magistratul care îl judecă are competența necesară sau nu.

Potrivit datelor publice ale INM, din 2013 până în prezent niciun judecător clujean nu a urmat vreun curs de formare profesională continuă pe tema cazurilor de corupție. De altfel, asemenea stagii, cursuri sau seminarii pot fi numărate pe degete!

În 2019 și 2018, INM nu a organizat niciun curs de formare profesională continuă pentru magistrați pentru judecarea faptelor de corupție.

În 2017, INM a trimis magistrați la cursuri de specializare pe judecarea faptelor de corupție în Budapesta, iar în 2015 a trimis magistrați la  Roswell, New Mexico, SUA. La niciunul dintre aceste două cursuri nu a participat vreun judecător clujean.

Tot în 2015 la București s-a organizat un seminar cu tema ”Corupția, conflictul de interese si evaziunea fiscală, componente ale unui fenomen infracțional complex” și un altul la Brașov cu titlul “Dezvoltarea capacității Ministerului Public de a livra rezultate mai bune în combaterea micii corupții”. Seminarul despre ”mica corupție” a fost organizat la hotelul Casa Mureșan din Brașov. În anul respectiv, firma care administrează hotelul, SC Silvania SRL nu a declarat nicio cifră de afaceri, o pierdere de aproape 4.000 de lei și un singur angajat. Săracul om, probabil patronul societății, Rareș Mureșan, s-a zdrobit cu munca pentru pauzele de cafele și de masă, oferite magistraților care și-au notat conștiincios ”aspecte vitale” pentru judecarea și combaterea micii corupții. Omul a fost atât de ocupat că o fi uitat să dea bonuri pentru masa și cazarea magistraților. În același an, seminarul s-a ținut și în Sibiu la Hotel Ibis

În 2016, INM a organizat o școală de vară de vară pe tema corupției în stațiunea Neptun, iar în 2014 institutul a mai organizat o școală de vară la Păltiniș  pentru tinerii practicieni interesați de corupție.

Și atât! În rest, magistrații care doresc să se specializeze în judecarea faptelor de corupție mai pot opta pentru modulul E-learning, adică în fața calculatorului, a tabletei și… a telefonului!

La cursurile de formare se servesc sifoane elvețiene

La rândul lor, formatorii din cadrul INM au fost instruiți pe tema luptei împotriva corupției prin intermediul a două programe, ambele realizate în cadrul Programului de cooperare româno-elvețian: ”Seminar de formare a formatorilor în domeniul luptei împotriva corupției și a criminalității economico-financiare, 14-15 noiembrie 2013” și ”Proiectul Îmbunătăţirea capacităţii judecătorilor şi procurorilor români în lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii economico-financiare – seminar de formare a formatorilor, 14-15 octombrie 2013”. De atunci și până în prezent, potrivit INM, formatorii nu au mai urmat niciun program de instruire pe teme de luptă împotriva corupției.

Pe lângă programele din cadrul protocolului de cooperare româno-elvețian, INM a mai accesat fonduri europene pentru proiecte tangențiale cu lupta împotriva corupției. Ultimul a fost demarat anul trecut. Este vorba de proiectul „Justiția 2020: profesionalism și integritate”, cofinanțat din Fondul Social European (FSE) prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA), Componenta 1 IP9/2017 – Calitate, transparență, etică și integritate la nivelul sistemului judiciar, Axa prioritară 2 – Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente, Obiectivul Specific 2.3: Asigurarea unei transparențe și integrități sporite la nivelul sistemului judiciar în vederea îmbunătățirii accesului și a calității serviciilor furnizate la nivelul acestuia”.

Valoarea acestui proiect este de 14,5 milioane de lei. După ce au fost cumpărate produse de papetărie, genți, rucsacuri, materiale promoționale, de publicitate, ecusoane, calendare, etc., adică lucruri fără de care formarea unui magistrat în lupta împotriva corupției este imposibilă, s-au organizat diferite întâlniri în cadrul diferitelor curți de apel din România.

Lacune pe banii clujenilor

Principala problemă care survine din această hibă a instanțelor clujene, care judecă dosarele de corupție, constă în problematizarea faptului dacă un magistrat poate administra sau nu probele cu în cunoștință de cauză. În majoritatea cazurilor se vehiculează sume importante de bani publici pe care inculpații ar trebui să le returneze. Unii dintre cei judecați pentru corupție pot fi victime ale unor înscenări, iar alții pot scăpa cu pedepse minime și cu banii rămași în conturi.

Legea prevede că dacă un judecător se dovedește că nu este specializat pe judecarea cauzelor de corupție, întregul proces trebuie rejudecat. Acest lucru duce, de cele mai multe ori, la achitare. Purtătorul de cuvânt al Tribunalului Cluj, judecătorul Simona Trestian spune că primele complete specializate au fost înființate în 2007 și, după 2014, nu a mai fost reluată discuția asupra lor. În opinia ei, acest lucru nu ar duce la rejudecarea dosarelor respective pentru magistrații care au prezidat procesele respective sunt ei înșiși specializați pe fapte de corupție.

”Completele specializate pe faptele de corupție au fost stabilite în 2007 cu judecători specializați pe fapte de corupție. În 2014, în cadrul colegiului de conducere a instanței, nu s-au mai repus în discuție completele respective pentru că, oricum, judecătorii din cadrul lor sunt specializați pe fapte de corupție”.

Însă, după cum se poate observa specializarea magistraților clujeni în combaterea corupției este inexistentă. 

Cine ar putea beneficia de pe urma lipsei completelor specializate pe fapte de corupție

Printre dosarele care ridică probleme din cauza acestui aspect se numără cel al omului de afaceri Călin Stoia. El a fost judecat la Tribunalul Cluj pentru trafic de influenţă și condamnat la doi ani de închisoare, cu suspendarea pedepsei.

Un alt dosar este cel al fostului șef AJOFM Cluj, Daniel Don, care a fost trimis în judecată în 2016. Procesul este încă pe rol.

Horea Uioreanu, fostul șef al CJ Cluj, a fost trimis în judecată în 2014 sub acuzațiile de luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la spălare de bani. În 2017 a fost condamnat definitiv, iar anul trecut a fost eliberat.

Primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș a fost trimis în judecată în 2016 pentru fapte de corupție, procesul lui aflându-se și acum pe rolul Tribunalului Cluj.

Fostul șef al ISCTR Cluj, Pop Rareș, a fost trimis în judecată în 2014 și condamnat în primă instanță la 4 ani și 4 luni de închisoare cu executare. Ceilalți doi inculpați din dosar, inspectorul de la Cluj, Crișan Claudiu a fost și el condamnat la 2 ani și 4 luni închisoare cu executare, iar Radu Dohotar a primit pedeapsa de 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare. Însă, Pop a obținut de la judecătorii din Alba Iulia verdictul de rejudecare a procesului exact pe considerentul că la Cluj a fost judecat de un complet care nu era specializat.

Patronul firmei de transport Fany, Stefan Cadar a fost trimis în judecată în 2014 pentru infracțiuni de corupție, iar în 2016 a fost condamnat la 2 ani și 8 luni cu executare, soția lui la 3 ani cu suspendare, iar societatea de transport Fany a primit o amendă penală de 50.000 de lei.

În opinia unor specialiști în drept penal, judecarea acestor persoane de către un complet nespecializat pe fapte de corupție ar duce la anularea sentințelor.

Studiu de caz: om de afaceri clujean trimis degeaba în judecată, nimeni nu răspunde!

Omul de afaceri Căpriță Neicuțescu a fost trimis în judecată de fostul șef al DNA Cluj, Elena Botezan, acum judecător la Curtea de Apel Cluj. Dosarul a fost judecat la Tribunalul Cluj de către magistratul Marius Lupea, care, în mod normal, ar trebui să fie specializat pe judecarea faptelor de corupție. Însă, mapa profesională a magistratului este inexistentă și nu figurează nicăieri că ar fi participat la vreun curs de formare profesională pe tema combaterii corupției.

La numirea în funcție, un magistrat dobândește mapa roșie, evoluția profesională este consemnată în mapa verde, declarațiile prevăzute de lege sunt indexate în mapa albastră, evaluările profesionale și sancțiunile aplicate magistratului sunt consemnate în mapa galbenă. Documentele care nu se regăsesc în enumerarea anterioară, inclusiv înscrisurile aflate în unele dosare profesionale și care, prin conținut și particularități, nu pot fi atașate vreuneia dintre mapele menționate mai sus se înscriu în mapa… neagră!

Lupea l-a achitat pe Căpriță și a dispus ridicarea unui sechestru asigurator în valoare de peste 1,6 milioane de lei, sumă de bani pe care omul de afaceri ar fi obținut-o prin evaziune fiscală.

În dosar este implicat chiar unul dintre ofițerii de poliție judiciară de la DNA Cluj, Valentin Tătar, care a lucrat la marile anchete instrumentate de fostul procuror Botezan, dar care îi vindea informații lui Căpriță contra unor sume de bani, servicii și bunuri.

Potrivit avocatului Sergiu Bogdan, care l-a reprezentat pe omul de afaceri în proces, s-a demonstrat că Neicuțescu Căpriță nu a săvârșit nicio infracțiune, iar DNA Cluj a deschis dosarul dintr-o greșeală. Acuzațiile DNA din dosar se vizau o fraudă de un milion de euro!

În urma achitării se poate pune întrebarea: fostul șef DNA Cluj Elena Botezan a făcut o anchetă în totală necunoștință de cauză, ori magistratul Lupea nu a putut judeca probele de la dosar? Cert este că nimeni nu a dat socoteală.

Avocatul clujean Radu Chiriță: Pregătirea profesională a unui magistrat nu poate fi confidențială!

”Pregătirea profesională a judecătorului nu poate fi considerată ca intrând în domeniul de aplicabilitate al confidenţialităţii reglementate de textul legal indicat mai sus şi datorită faptului că tipul de informaţii solicitat este făcut public chiar de către Institutul Naţional de Magistratură prin publicarea periodică pe site-ul propriu a listelor nominale cu magistraţii selectaţi pentru participare la activităţi de formare profesională”, explică avocatul Radu Chiriță.

”Necesitatea admiterii solicitării în probaţiune astfel cum a fost formulată raportat la interesul în cauză rezultă din împrejurarea că la dosarul cauzei a fost înregistrată o excepţie vizând nelegala constituire a completului de judecată pornind de la lipsa specializării dlui. Lupea în judecarea cauzelor vizând fapte de corupţie”, mai arată avocatul în interpelarea trimisă către CSM.

Completele specializate

Prin Legea nr. 161/2003, Parlamentul a modificat Legea nr. 78/2000 privind descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, printre articolele modificate atunci și aflate și în prezent în vigoare fiind articolul 29. Aici se arată, fără echivoc, că, “pentru judecarea în primă instanță a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate”. Legea nu face, așadar, nicio distincție între judecătorii, tribunale, curți de apel sau Înalta Curte de Casație și Justiție, absolut toate aceste instanțe fiind obligate să o respecte, dacă judecă spețe cu infracțiuni prevăzute de Legea 78/2000. Este vorba despre infracțiuni de luare de mită, de dare de mită, de primire de foloase necuvenite, trafic de influență, de infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție (abuzul în serviciu contra intereselor publice, abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor, șantajul etc.) sau infracțiunile în legătură directă cu infracțiunile de corupție ori infracțiunile împotriva intereselor financiare al Comunităților Europene.

Un fir întins de INM până la Kovesi

În cadrul proiectului european accesat de INM pentru formarea judecătorilor a fost încheiat un contract cu două firme (Unique Promo SRL-D și Hope Promo S.R.L.) valoarea lui fiind de aproximativ jumătate de milion de lei.

Firmele o au în comun pe Violeta Tudose, o tânără care a terminat cursurile unei universități de prestigiu din țară, Spiru Haret. Tudose este acționar și administrator la Unique Promo și, până acum doi ani, a fost director executiv la Hope Promo. La cea de-a doua firmă, acționar și administrator este Dan Popa.

Ambele societăți sunt controlate prin interpuși de sibianul Ciprian Faraon, fostul vicepreședinte PNL al organizației județene și conducător al alegerilor locale și parlamentare din 2016. El a fost exclus din PNL Sibiu.

Hope Promo a câștigat și contracte de la Transgaz unde, ca din întâmplare, lucrează Sergiu Lascu, fratele fostului șef DNA, Laura Codruța Kovesi.

În urma apariției acestui articol, Ciprian Faraon a transmis următorul drept la replică:

”Am descoperit, cu uimire, zilele trecute, acest articol în care numele meu este mentionat. Numele meu a fost folosit într-un articol care, din punctul meu de vedere, încercă să inducă o legătura între mine și aceste contracte dar mai ales un abuz girat de anumite poziții politice deținute de mine.  Complet greșit!

Articolul publicat de dumneavoastră pare a puncta foarte bine un subiect care, cel mai probabil, ar trebui dezbătut mult mai amplu. Ceea ce greșiți este presupusa legătură insinuantă dintre mine și cele doua firme câștigătoare de proiecte pe fonduri europene. 

Dați-mi voie, vă rog, să vă mentionez urmatoarele si totodată să vă solicit respectuos să îmi oferiți dreptul la replica în publicația dumneavoastră, așa cum prevede legea,  astfel:

În ianuarie 2016 am luat decizia de a ma întoarce în Sibiu, împreună cu familia mea. Sibiul este orașul nostru natal, după 20 ani trăiți în București, din care 16 ani fiind de antreprenoriat.  

Legăturile cu cele două persoane menționate de dumneavoastră sau firmele acestora:

Dan POPA și firma Hope PROMO. Împreună cu Dan POPA am înființat în septembrie 1999 compania DUAL Distribution( ulterior devenită DUAL Promo), o companie în care am investit timp, energie și mult suflet. Compania DUAL Promo a activat în domeniul publicității – marektingului și a cunoscut o dezvoltare sănătoasă, an de an, generând, cu excepția unui singur an din cei 17 ani de funcționare, profit. Până în anul 2013, compania s-a adresat în exclusivitate mediului de afaceri privat, lucrând atat cu companii naționale private cât și internaționale. Toate investițiile principale( sediu birouri, echipamente de producție) au fost făcute până în 2009, sunt date publice pot fi verificate. Criza financiară a afectat vizibil domeniul nostru de activitate, cifra de afaceri a scăzut considerabil, am fost nevoiți să reducem personalul și alte cheltuieli operațioanle. Chiar și în aceste condiții rezultatele financiare nu erau cele mai bune, profitul obținut era unul modest . Cash flow-ul firmei era puternic afectat, companiile multinationale, printre care și bănci, solicitau termene de plată pentru serviciile prestate pana la 120 zile. Am luat decizia în 2013 să intrăm pe piața licitațiilor publice. Personal am rezistat 3 ani. De la apeluri primite cu apelant ascuns, care ne solicitau să nu subscriem licitațiilor publice pe o piață sau alta( oraș sau județ), până la caiete de sarcini care vădit erau construite cu destinație ori până la licitații câștigate de noi și ulterior anulate, cel mai probabil nefiind noi cei ce trebuia să câștigăm, și până la întârzieri mari de plata ale instituțiilor contractate prin aceste licitații. Per ansamblu îmi provocau repulsie însă în același timp și o ambiție să nu îi las să își facă jocurile. Sub nicio forma nu aș vrea să înțelegeți ca generalizez și pun o etichetă pe intreg sistemul licitațiilor publice. Având considerentele de mai sus, coroborate cu nevoia de a ridica linia de credit la 500000 eur, fiind in continuare insuficientă însă necesară pentru a face față plaților furnizorilor dar mai ales contribuțiilor la stat( taxe și impozite), am luat decizia că efortul depus nu mai justifică profitul obținut. 

Astfel, în ianuarie 2016, am hotărât împreună cu familia mea să ne continuăm viața în Sibiu, să punem bazele unei activități hoteliere, care generează venituri la momentul prestării serviciilor și nu la 120 zile.  Vânzările de active imobilizate aparținătoare companiei DUAL Promo( sediu, masini, echipamente), a diminuării capitalului social al DUAL Promo la minimum prin lege și repartizarea profitului pe dividende au fost sursele principale de finanțare a noii investiții în Sibiu. Dan POPA, fostul meu partener, căruia nu pot decât să-i mulțumesc pentru anii petrecuți împreună în firmele dezvoltate de noi și a rezultatelor pe care le-am avut, a înțeles să continue activitatea, mult mai restrâns, ramanând în domeniul publicității. Relația dintre noi a fost și este una bazată pe încredere, prietenie și respect. 

De la circa 50 angajați și colaboratori( maximum avut de grupul noastru de firme într-o anumită perioadă) Dan POPA a ales să rămână cu 3 sau 4 colegi și să-și continue activitate pe firma HOPE Promo( fosta Handicap Organization Protecting Equity srl). 

Această firmă a fost inființată în 2010, de mine și Dan POPA, și se ocupa de producție publicitară, funcționând în cea mai mare parte a implicării mele ca Unitate Protejata, având angajați persoane cu dizabilități. În 2014 m-am retras din acționariatul acestei firme, Dan POPA rămânând singur asociat. Activitatea de producție nu a fost niciodată o activitate pe care eu să o îndrăgesc, era activitatea de suflet a asociatului meu. 

Vreau să menționez că în parcursul meu antreprenorial, atât în București cât și în Sibiu, am intrat și ieșit din acționariatul firmelor funcție de anumite oportunități aparute la un moment dat, ceea ce, cred eu, este firesc mediului de afaceri. Am avut și mai am diverși parteneri de afaceri însă nimic din activitatea mea nu poate fi pus sub semnul întrebării. 

Firmei DUAL Promo srl, dupa achitarea tuturor obligațiilor la stat și încheierea tuturor contractelor cu furnizorii si clienții, i-am suspendat activitatea la Registrul Comerțului București, firma fiind și acum inactivă.  

Violeta TUDOSE și Unique Promo Srl-D. Violeta TUDOSE a fost pentru circa 4 ani angajata DUAL Promo. La plecarea mea din București și suspendarea activitatii firmei DUAL Promo, Violeta TUDOSE a fost una dintre persoanele care au ramas în colaborare cu fostul asociat Dan POPA, rețin ca și angajată, pe firma acestuia( Hope PROMO). Dupa circa 1 an, Violeta TUDOSE a ales să își infiinteze propria firmă și să părăsească firma lui Dan POPA. Din ceea ce mi-a fost relatat, Violeta TUDOSE și-a dezvoltat o firma concurentă firmei lui Dan POPA, aceștia concurând de cele mai multe ori pe aceleași proiecte. Relația mea de colaborare cu Violeta TUDOSE s-a terminat în momentul în care eu m-am întors definitiv la SIBIU, mai exact mijlocul anului 2016. 

Niciunul dintre cei doi, asa cum niciuna dintre firmele acestora, nu este controlat(ă) de mine, nu sunt interpușii mei, nu am avut sau nu am vreun beneficiu direct sau indirect din activitățiile acestora cu statul roman ori cu alte companii.

Activitatea politica (pentru ca ati amintit-o). Implicarea mea în politică, din 2014 până în 2018, cand am fost exclus din organizația politică, a fost o decizie a propriilor convingeri dar mai ales datorată încrederii pe care am purtat-o anumitor persoane din conducerea politică, astăzi șefi de instituții județene. Mi-am dorit lucruri constructive. Am condus campanii electorale, am coordonat comisii de specialitate si am organizat evenimente politice însă pe specialități( economic, mediu etc), de interes pentru comunitate, am organizat alegeri interne. Mi-am sacrificat timpul meu și al familiei mele pentru că așa am considerat responsabil, însă nu pentru vreun beneficiu material ori pentru ocuparea unei funcții publice de pe urma căreia să beneficiez în vreun fel. Am fost dat afară din organizație la cererea unui prim vicepreședinte pentru că am refuzat să accept schimbarea de comportament, de atitudine, odată ajunsă pe funcție, pentru lipsa proiectelor publice ale acestor persoane și mai ales pentru jocurile de culise pe care câțiva, însă importanți în ecuația politică, au ales sa le faca.  Am militat și propus printr-un plan de acțiune o reorganizare a organizației politice din care faceam parte, pe criterii obiective, transparente, măsurabile, însă a fost blocată. Lipsa de reacție a celor în măsură să o aibă m-a determinat să îmi dau demisia din toate funcțiile politice avute. Mai apoi, urmare a unor acțiuni întreprinse de mine, în sensul protejării Aeroportului Internațional Sibiu de intențiile neconstructive ale celor ce conduc Consiliul Județean Sibiu, ca autoritate tutelară, s-a decis excluderea mea din organizația politică. Cam ăsta e parcursul meu politic si ”beneficiile” avute.  

Vreau să menționez foarte clar și asumat: nu am intervenit niciodată la nicio instituție sau companie publică în favoarea celor mai sus menționați( Dan POPA și Violeta TUDOSE) ori firmelor acestora sau ale altor întreprinzători pentru câștigarea unor licitații publice ori facilitarea obținerii unor beneficii și nici nu intenționez să fac astfel de demersuri, oricare mi-ar fi viitorul din punct de vedere al implicării publice.    

Nu cunosc și nici nu am interacționat cu persoanele( ex. fratele fostului procuror general) ori companiile/instituțiile publice( ex Transgaz) menționate de dumneavoastră în articol, așa cum nu am avut nicio implicare în activitățiile întreprinse de antreprenorii menționați de dumneavoastră ori cu alții care, îndreptățiți( în sens de legalitate) sau nu, au accesat licitațiile publice. 

Cu respect, 

Ciprian FARAON”