Dupa ce comuna clujeana Jucu a devenit un El Dorado imobiliar, acum se pare ca este rândul comunei Apahida sa intre în hora "jocurilor" imobiliare. Primaria Apahida a iesit la înaintare cu nu mai putin de 900 de hectare de teren destinat investitiilor imobiliare. Consiliul Judetean (CJ) Cluj deja s-a "abonat" la 15 hectare de teren unde doreste sa dezvolte un spital regional si un complex de locuinte. Primarul Apahidei, Ionel Farcas este un cunoscut pentru concesiunile cu "cântec" pe care le-a facut în trecut si pentru "implicarea" prea adânca în afacerile cu gaz care au avut loc în Apahida. Farcas a fost cercetat penal, însa procurorii au dat verdictul de nevinovatie asupra lui.
Al doilea episod din lupta pentru pamânt nu va mai avea loc la Jucu, ci se va desfasura la Apahida, comuna care a scos la "bataie" nu mai putin de 900 de hectare de teren aflate la Câmpenesti, zona care se învecineaza cu traseul autostrazii urbane care va ajunge la Jucu. Deja, Consiliul Judetean Cluj, în cadrul unei sedinte care a avut loc saptamâna trecuta, si-a rezervat la Câmpenesti 15 ha de teren pentru constructia Spitalului Regional de Urgenta si a unui complex de locuinte. Spitalul va fi construit pe banii guvernului care a alocat peste doua milioane de lei, iar initial proiectul ar fi trebuit aplicat pe terenul unitatii militare din comuna Floresti.
CJ Cluj va contribui la edificarea zonei cu circa 12 milioane de euro prin racordarea zonei la gaz, apa, canalizare si energie electrica. Cu toate acestea, primarul apahidean, Ionel Farcas, unul dintre cei mai longevivi primari din tara, dar si un cunoscut "traseist" politic, a concesionat cu mult înainte, parcele din terenul de la Câmpenesti unor "personalitati" clujene, fapt care i-ar fi putut asigura, într-o oarecare masura, longevitatea functiei.
Primarul din Apahida a acordat într-un mod extrem de ciudat o parte din terenurile aflate la Câmpenesti unor personalitati clujene. Din anul 1999, Farcas a organizat toate licitatiile de atribuire si concesionare a unor terenuri aflate la Câmpenesti cu aceeasi comisie, desi legea îl obliga sa numeasca o comisie speciala pentru fiecare licitatie. De asemenea, membrii comisiei au fost numiti prin decizia primarului si nu prin hotarârea Consiliului Local, asa cum prevede legea. La începutul fiecarui an, primarul publica un anunt în ziar, prin care anunta organizarea licitatiei si repetarea ei periodica. Din 2000 pâna în 2005, au fost organizate mai multe licitatii, prin care s-au concesionat nu mai putin de 2.300 de parcele pe malul lacurilor din Câmpenesti.
Familie, pamânt si gaze
Chiar daca pâna acum „afacerile" cu terenuri ale primarului apahidean Ionel Farcas nu au fost sanctionate de lege, presa a atras întotdeauna atentia asupra unor nereguli care aveau loc în cadrul Primariei Apahida. De numele lui Farcas se leaga concesiuni de terenuri pentru bogatasii Clujului, introducerea gazului în comuna pe banii satenilor pentru ca ulterior, Farcas sa ceara alte fonduri pentru o lucrare deja platita.
În 2000, comisia aleasa de Ionel Farcas a împartit parcele de teren însusi fiului sau, Ionelus Farcas, fostului secretar al Primariei, Ion Hîrbea, viceprimarului, Vasile Nas, care a fost si presedintele tuturor comisiilor de licitatie, sefei serviciului de stare civila, Violeta Vacaru si surorii acesteia, contabilului Alexandru Moldovan, cuscrului primarului, Vlad Macicasan, si, nu în ultimul rand, unor consilieri locali si rudelor acestora.
Pe numele primarului din Apahida a fost deschis, în trecut, si un dosar penal, însa procurorii au dat un verdict de neîncepere a urmaririi penale (NUP) pe numele lui Ionel Farcas. Acesta a fost acuzat ca, începând cu anul 1996 ar fi facut ilegalitati cu un milion de dolari. Este vorba de o serie de lucrari la reteaua de gaz, care ar fi fost platita de doua ori. Primul dosar de receptionare a lucrarilor de gaz a fost semnat în 1994, iar cel de-al doilea dateaza din 1998, pentru aceeasi lucrare. Pentru prima serie de lucrari, banii au venit de la cetatenii din comuna, iar cea de-a doua serie de plati a provenit din fonduri bugetare.
Într-o adresa semnata de fostul ministru al justitiei, Rodica Stanoiu, se arata ca "lucrarile de introducere a gazului metan în satele apartinatoare comunei Apahida au fost finalizate în 1998". În realitate, conductele erau de doi ani în pamânt, iar casele erau racordate la retea.
Pe baza unor astfel de documente au fost virate în conturile primariei cele 23 de miliarde de lei, cu toate ca lucrarile erau deja finalizate. Ionel Farcas a fost cercetat penal de Politie în dosarul cu numarul 21946/2000, dar Inspectoratul Judetean de Politie a trimis dosarul la Parchet, cu propunerea de scoatere de sub urmarire penala.
Cine sunt proprietari la Câmpenesti:
Mihai Costin, directorul Directiei Generale a Finantelor Publice
Ion Pop, directorul adjunct de la Controlul Fiscal
Laurentiu Dragonici, inspector impozite si taxe.
Ioan Moldovan, prim-adjunctul sefului Comandamentulului Teritorial de Jandarmi Cluj-Napoca
Dorel Gânsca, adjunctul inspectorului sef al Inspectoratului Judetean de Jandarmi
Gavril Luca, adjunctul comandantului Grupului Mobil de Jandarmerie Cluj
Alexandru Muresan, seful Serviciului Politiei Rutiere Cluj
Gavril Ciupe, avocat al Baroului Cluj si fost procuror
Petru Malai, director economic al Consiliului Judetean
Ionel Farcas a fost primar în Apahida timp de 35 de ani: 25 de ani pe vremea comunismului si 12 ani, din 1996 pâna în prezent. El a fost implicat în celebrul "tun" al gazului de la Apahida. În 1994, în comuna s-au introdus conducte de gaz din banii locuitorilor. În 1995, Primaria a solicitat bani de la bugetul de stat pentru aceeasi lucrare. S-au primit un miliard de lei vechi pentru lucrari, care erau deja executate. În aprilie 1999, inspectorii Curtii de Conturi si Parchetul de pe lânga Tribunalul Cluj au concluzionat ca toata afacerea a fost legala.
Stefan Trandafir
toti sunt niste hoti de la primar
Hmm, ne-am cumparat si noi doua parcele de la unul din proprietarii de mai sus.. multe mijmasuri la mijloc. Primaria a fost data in judecata recent si pentru o alta situatie dubioasa, vorba este ca instalatia de apa s-a facut cu fonduri europene, dar primaria cere taxa 1000 de lei pentru racordarea la apa. Sunt curioasa ce urmeaza.