Sifonarea de bani din cadrul Hidro Tarnița inclusă în Strategia Energetică a României 2019 – 2030

La începutul anului ministrul Economiei, energiei și mediului de afaceri, Virgil Popescu,declara public că proiectul Hidro Tarnița nu se poate realiza și nu va fi introdus în Strategia Energetică a României. Însă, surpriză (!), proiectul apare în cadrul strategiei pentru perioada 2019 – 2030. Chiar dacă nu sunt perspective reale de aplicare, proiectul mănâncă bani cu nemiluita, drept mărturiile stând studiile de fezabilitate făcute și refăcute de ISPH, firma lui Dan Ioan Popescu.

Guvernul Orban a publicat Strategia Energetică a României 2019 – 2030 în care se regăsește și proiectul Hidro Tarnița, în pofida faptului că, la începutul anului, ministrul de resort a declarat că acest proiect nu se va construi niciodată.

”Ca să faci o hidrocentrală prin pompaj de 1.000 de MW, un mamut, nu se mai justifică din punct de vedere economic. Practic, s-ar fi justificat pe o echilibrare regională, dacă ar fi folosit eventual și Ungariei, poate și Serbiei. În momentul când în Ungaria se construiește o centrală nucleară, ei nu mai au nevoie de această echilibrare din partea noastră (…) Nu avem justificare economică pentru Tarnița. Și atunci pentru ce să o ținem așa cu 1000 MW ca și proiect?”, a spus ministrul.

Cu toate acestea… surpriză (!), printre cele 10 obiective publice se regăsește ”Realizarea centralei hidroenergetice cu acumulare prin pompaj Tarnița Lăpuștești – acest obiectiv de investiții este localizat în județul Cluj, pe cursul râului Someșul Alb la 30 de km amonte de Cluj Napoca, în regiunea de dezvoltare Nord-Vest”.

Anual, proiectul a fost resuscitat, indiferent de coloratura politică, de fiecare guvern. În subsidiar, în cadrul strategiei se menționează că ”nu este prevăzut un orizont de timp clar pentru acest tip de investiție, dar vor exista premisele includerii energiei produse prin acest tip de investiție la nivelul anului 2030”.

Încă din 1975 statul român cheltuiește bani pe acest proiect plătind milioane de lei pe studiile de fezabilitate și salariile personalului din societatea Hidro Tarnița SA. Marea parte a banilor se scurg spre SC ISPH, o firmă controlată de Dan Ioan Popescu, fostul ministru al economiei care controlează ISPH-ul. Este vorba de 4 studii de fezabilitate, plătite fără ca nimic concret să se întâmple cu acest proiect ! Potrivit strategiei actuale, ”societatea de proiect Hidro Tarniţa SA a desfăşurat activităţi specifice de pregătire a documentaţiilor, avizelor, acordurilor şi actelor de reglementare necesare implementării proiectului, valoarea acestor activităţi fiind adăugată la investiţia în curs cumpărată în 2014 de la Hidroelectrica SA. La data de 31.12.2018, valoarea contabilă a investiţiilor în curs înregistrate în activul societăţii de proiect Hidro Tarniţa SA, pe obiectivul de investiţii în curs „CHEAP Tarniţa – Lăpuşteşti” este de 13.278.628,47 lei!.

Consultant plătit degeaba

În domeniul energiei, ministerul de resort a selectat consultantul Deloitte Consultanţă, companie care a desemnat un expert în energie să se ocupe de studiul de fezabilitate al acestui proiect, după ce statul deja investise bani. Costul acestei scheme a costat statul 3,5 milioane de euro, bani plătiţi din fondurile Hidroelectrica. Iniţial, modelul financiar al proiectului Tarniţa care demonstra necesitatea şi fezabilitatea lui. Însă, ulterior, acelaşi consultant a notat, despre acelaşi proiect, că  „rezultatele modelării indică un grad scăzut de fezabilitate pentru toate investiţiile în capacităţi de pompaj înainte de anul 2030. Capacităţile flexibile, ce pot participa la piaţa de echilibrare şi interconexiunile sunt estimate a rămâne suficiente pentru a asigura curba de sarcină, inclusiv în situaţii de stres. Cu toate acestea, este oportună realizarea unui studiu de locaţii pentru capacităţi de acumulare prin pompaj de dimensiuni mici”.

Totul a culminat anul trecut când, în ”Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050”, din versiunea preliminară supusă consultării publice proiectul a dispărut complet. Mai mult, se afirmă că ”Rezultatele modelării indică un grad scăzut de fezabilitate pentru toate investițiile în capacități de pompaj înainte de anul 2030”.

În urmă cu 10 ani, guvernul a angajat un consultant (consorțiu) în vederea pregătirii procesului de atragere a investitorilor, având ca lider Deloitte Consultanta S.R.L. Din consorțiu au făcut parte și Banca Comercială Română si HydroChina ZhongNan, iar subcontractori au fost Mușat&Asociații Sparl, Herbert Smith, Knight Piesold și Tempo Advertising. În februarie 2014, contractul încheiat cu acest consorțiu a ajuns la termen și nu a mai fost prelungit de către părțile contractante. În 2013, Guvernul României a aprobat mai multe memorandumuri privind realizarea obiectivului de investiții Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj Tarnița-Lăpuștești, de referință fiind Memorandumul din 4 septembrie 2013, Memorandumul din 16 octombrie 2013 și Memorandumul din 31 iulie 2014, care nu mai au efecte juridice.

De asemenea, potrivit strategiei emise recent de Guvernul Orban la proiect sunt atașate mai multe avize de mediu eliberate în anii 90, care nu mai au nicio valabilitate sau relevanță.

Mai mult, nici în momentul de față nu este definit cu precizie terenul pe care îl va ocupa investiția, dar, din datele furnizate de Beneficiar și din analizele efectuate de către echipa de experți, obiectivul ar putea intersecta 2 situri Natura 2000: ROSCI0263 Valea Ierii și ROSCI0427 Pajiștile de la Liteni – Săvădisla

5 milioane de euro pompate degeaba

Potrivit lui Iulian Tudorache, fost secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei, banii cheltuiți pe studiile de fezabilitate pentru proiectul hidrocentralei de pe Tarnița au fost cheltuiți degeaba. Aproximativ cinci milioane de euro au fost plătiți de Hidroelectrica pentru acest proiect care ar trebui edificat în apropierea Clujului. “În perioada august 2014 – august 2016 s-a derulat procedura de selecție investitori, respectiv negocieri preliminare și neangajante pe marginea proiectului de atragere de investitori. Având în vedere aspectele ridicate și solicitările numeroase din partea potențialilor investitori, guvernul a stabilit că procedura de selecție, inițiată în conformitate cu anunțul publicat de societatea Hidro Tarnița la data de 07.08.2014, să înceteze, iar Ministerul Energiei (ME) să realizeze alte modalități de atragere a investitorilor.

Cine mai papă bani de la Hidro Tarnița

O parte din banii publici, care nu este neglijabilă, cheltuiți pe acest proiect merg în salariile și indemnizațiilor persoanelor din cadrul consiliului de administrație.

Mihaela Sbera, consilier juridic la Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE, societate cu capital de stat, n.red.), ROSSITA GABRIELA DUMITRIU, șef serviciu financiar la SAPE, RADU-AURELIAN GHENOIU, avocat în cadrul Baroului București, Luiza Maria, protejata politicianului Daniel Chițoiu, fost Ministru al Finanțelor, Constantin Văduva, director la mai multe instituții publice, Bogdan Nicolae Codrut Stanescu, director în cadrul Nuclearelectrica, sunt doar câteva dintre persoanele care iau bani, lunar, de pe urma faptului că sunt șefi în cadrul unui proiect mort din fașă. Indemnizațiile primite de membrii consiliului de administrație din cadrul Hidro Tarnița SA erau, în urmă cu doi ani de aproximativ 7.000 de lei/persoană.