Statul român se dă de ceasul morții să NU recupereze un prejudiciu de 60 de milioane de euro. Spălarea de bani se face sub nasul judecătorilor !

Instituțiile de resort ale statului român sunt incapabile să recupereze prejudiciul de 60 de milioane de euro de pe urma mogulului Dan Voiculescu. Din 2014 și până luna trecută, ANAF a reușit să obțină abia 8,5 milioane de euro din averea politicianului. Spre exemplu, anul acesta, Fiscul a reușit să obțină 11.000 de euro de pe urma executării silite a averii lui Voiculescu. Acest lucru se întâmplă în pofida faptului că legăturile dintre Fundația Crescent și averea lui Dan Voiculescu sunt extrem de clare.

La mijlocul lunii trecute, Senatul a respins propunerea legislativă potrivit căreia cadrul de confiscare extinsă a bunurilor provenite din acte de corupție sau activități criminale se lărgește. Astfel, legislația îi protejează pe condamnații VIP, de la care statul are de recuperat milioane de euro, printre care se numără și Dan Voiculescu.

De când a fost condamnat, din 2014, Voiculescu a reușit să își reducă pedeapsa de la 10 ani de închisoare la trei ani. Din valoarea prejudiciului calculat la data condamnării, de 60 de milioane de euro, ANAF a reușit până acum să recupereze abia 8,5 milioane de euro. Prima tranșă de bani, recuperată în iulie 2017, a fost de 39.130.106 de lei. În mai 2019, suma recuperată a crescut la doar 41.043.108 de lei, iar în iulie 2020 suma recuperată de ANAF era de 41.437.292 lei. Practic, în ultimele 12 luni, ANAF a recuperat sub 90.000 de euro.

Pe de altă parte, Dan Voiculescu a avut succes în a își recupera el bani de la statul român.  El a câștigat un proces cu ANAF pe motiv că i s-a reținut prea mult din pensie. Astfel, Voiculescu a executat ANAF pentru recuperarea unei sume de 30.000 de lei. Decizia instanţei are la bază o hotărâre a Tribunalului Bucureşti, unde Voiculescu a depus o plângere şi a câştigat ca în procedura de recuperare a prejudiciului din dosarul ICA să-i fie reţinută doar o treime din pensie, potrivit normelor în vigoare.

Judecătorul care l-a condamnat pe Voiculescu implicat în recuperarea prejudiciului

Camelia Bogdan, unul dintre magistrații care l-a condamnat pe Dan Voiculescu, se implică în procedurile de recuperare a banilor.

”Solicit prin președintelui ANAF să îmi comunice și stadiul recuperării sumelor ce se cuvin bugetului de stat conform deciziei nr.888/8.08.2014, cu trimitere la adresa ANAF din 25.06.2019 de unde rezultă că ANAF și-a exprimat în scris intenția de a proceda la executarea fundațiilor domnului DAN VOICULESCU, care au primit importante sume de bani de la subsemnata grație  generozității Tribunalului București și Înaltei curți de Casație și Justiție.

Or, având în vedere că FUNDAȚIA DAN VOICULESCU PENTRU DEZVOLTAREA ROM NIEI DEȚINE 90% din CRESCENT COMMERCIAL MARITIME CYPRUYS LTD și că Fundația FACIAS e înființată de infractorul DAN VOICULESCU și de către FUNDAȚIA DAN VOICULESCU PENTRU DEZVOLTAREA ROM NIEI, care deține 90% din CRESCENT COMMERCIAL MARITIME CYPRUYS LTD și îl recunoaște beneficiar unic pe domnul DAN VOICULESCU, ANAF a declarat în 25.06.2019 că se impune aducerea la îndeplinire a ordinului de recuperare a produsului infracțiunii aferent privatizării frauduloase a Institutului de Chimie Alimentară prin executarea bunurilor mobile și imobile ale fundațiilor domnului DAN VOICULESCU. Prin aceeași adresă, se va răspunde și dacă terenurile despre care Tribunalul București a notificat ANAF în dosarele nr.34387 și 34385/3/2019 că se află în patrimoniul GRIVCO au fost aduse la bugetul de stat și dacă ANAF a sesizat organele de urmărire penală în raport cu tentativa de adjudecare a produsului infracțiunii din G RLEI 1 B prin procedura insolvenței din dosarele antereferite, în care s-a renunțat la punerea în operă a tipologiei falsului proces, ca urmare a intervenției subsemnatei”, explică magistratul.

În cursul acestei luni, cele două procese la care Camelia Bogdan face referire au fost suspendate ca urmare a renunțării la judecată. În cadrul acestor procese, APS CONSUMER FINANCE IFN SA, companie care face parte dintr-un conglomerat polonez, a deschis procedurile de insolvență împotriva entităților controlate de Voiculescu, W.I.S.E INVEST SRL și Grupul Industrial Voiculescu și Compania (fosta companie Grivco). Însă, potrivit informațiilor de la dosar aceste procese ar fi fost deschise pentru a masca un circuit de spălare a banilor. În sprijinul acestei informații trebuie luat în considerare faptul că APS Consumer a renunțat la cererile de judecată.

Acuzații de spălare de bani în două procese de la Tribunalul București

Însă, chiar dacă în cele două procese s-a renunțat la judecarea cauzei, judecătorul are obligația de a sesiza organul de urmărire penală, deoarece există suspiciunea de spălare a banilor prin tipologia GLOBAL LAUNDROMAT, aferentă mutării banilor CRESCENT COMMERCIAL MARITIME LTD de la banca din Cipru. Aici Dan Voiculescu avea acces printr-un contract încheiat în 2008, la Subsidiar DEUTSCHE BANK, bancă implicată în trecut pentru operațiuni de spălare a banilor, utilizând societăți cochilii și sustrăgându-se de la controlul ONPCSB și BNR prin obținerea așa-zisului acord al Consiliului Concurenței.

În cadrul acestor două procese, Camelia Bogdan a atras atenția instanței că ”în cauză este întrunită suspiciunea rezonabilă privind existența condițiilor de tipicitate a tipologiei de spălare a banilor a falsului proces (în forma tentată), corolar încercării de a deschide procedura insolvenței deși creditoarea nu justifica o creanță certă, lichidă și exigibilă, deoarece în privința așa-zisului împrumut care stă la baza cesiunii creanței există suspiciuni de spălare a banilor”, arată magistratul.

Voiculescu Multitalent – infractor, om de știință, politician și om de afaceri

Dan Voiculescu, alt infractor cu alură de om de știință, politician și om de afaceri. El a fost eliberat condiționat iar din prejudiciul de 60 de milioane de euro stabilit în dosar, statul a recuperat câteva firimituri.

Secretul vizavi de nerecuperarea prejudiciilor cauzate de infractorii de această speță se află în motivările judecătorilor care îi eliberează.

Pe scurt, magistratul alege să pună în aplicare legea cea mai favorabilă și ajunge la codul penal din 1969, care este aplicabil și acum.

„Dispozițiile cuprinse în art.59 din Codul de procedură penală vechi din 1969 — lege penală mai favorabilă — nu cuprind mențiuni privitor la o astfel de obligație, analiza lor însemnând o combinare a dispozițiilor de drept substanțial succedate în timp și, deci, încălcarea principiului aplicării legii penale mai favorabile. Critica cuprinsă în contestația procurorului va fi analizată de judecător și prin dispozițiile cuprinse în hotărârea de condamnare prin care s-a dispus luarea măsurii de indisponibilizare a sechestrului asigurător în vederea confiscării speciale a echivalentului în lei a bunurilor mobile și imobile aparținând intimatului condamnat, inclusiv asupra conturilor societăților comerciale la care acesta figurează ca împuternicit, beneficiar real, asociat sau administrator ce vor fi identificate în cursul punerii în executare a hotărârii de condamnare. Recuperarea acestor creanțe și identificarea lor prealabilă este dată în competența unor instituții ale statului sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție — Direcția Națională Anticorupție”, se arată în motivarea instanței din dosarul lui Voiculescu.

Cine l-a scăpat pe Dan Voiculescu

Magistratul care l-a eliberat pe Voiculescu se numește Iosefina Pârvu și va rămâne în analele jurisprudenței românești cu următorul raționament.

Ea a respins propunerea de arestare a doi traficanți de droguri pe motiv că „este de menţionat că încă din cele mai vechi timpuri cânepa a fost o plantă tradiţională a românilor obţinându-se producţii record pe teritoriul ţării”. Același magistrat a secretizat audierea denunțătorilor fostului primar Sorin Oprescu. Judecătoarea a dat curs solicitării avocatului fostului edil al Bucureștiului, care a susținut că relatările jurnaliștilor obstrucționează actul de justiție.

În urma publicării acestui articol a fost transmis următorul drept la replică:

În urma publicării articolului ”Statul român de dă de ceasul morții să nu recupereae un prejudiciu de 60 de milioane de euro. Spălarea de bani se face sub nasul judecătorilor”, publicat în Gazeta de Cluj în data de de 30.08.2020, Grupul Industrial Vociculescu și Compania SA au transmis următorul drept la replică:

„Referitor la articolul publicat la data de 30.08.2020 sub semnătura domnului Răzvan Robu, intitulat „Statul român se dă de ceasul morții să nu recupereze un prejudiciu de 60 de milioane de euro. Spălarea de bani se face sub nasul judecătorilor!” înțelegem să facem următoarele precizări punctuale, în legătură cu o serie de afirmații neadevărate privind scopul și desfășurarea litgiului ce formează obiectul dosarului nr.
34387/3/2019: La data de 15.11.2019, APS CONSUMER FINANCE IFN S.A., înregistrează pe rolul Tribunalului București, Secția a VII a Civilă dosarul nr. 34387/3/2019 împotriva societății Grupul Industrial Voiculescu și Compania S.A. o cerere de deschidere a procedurii insolvenței pentru o creanță deținută împotriva societății W.I.S.E INVEST S.R.L., pentru care societatea Grupul Industrial Voiculescu și Compania S.A. avea calitatea de fidejusor.
La data de 20.12.2019, dată la care domna Camelia Bogdan încă nu formulase cerere de intervenție accesorie în favoarea societății Grupul Industrial Voiculescu și Compania S.A. în cadrul dosarului nr. 34387/3/2019, creanța pentru care APS CONSUMER FINANCE IFN S.A. a solicitat deschiderea procedurii insolvenței a fost achitată în integralitate, motiv pentru care creditoarea APS CONSUMER FINANCE IFN
S.A. a formulat cerere de renunțare la judecata cererii de deschiderea a procedurii și a depus-o în dosarul nr. 34387/3/2019 la data de 30.12.2019. Facem precizarea că atât plata creanței pretinse de APS CONSUMER FINANCE IFN S.A, cât și declarația de renunțare la judecată au fost operațiuni realizate înainte de data la care doamna Camelia Bogdan a înțeles să formuleze cerere de intervenție accesorie în
interesul societății Grupul Industrial Voiculescu și Compania S.A. și prin urmare nu sunt și nici nu pot reprezenta acțiuni generate de conduita/demersurile doamnei Camelia Bogdan. Cu alte cuvinte depunerea declarației de renunțare la judecată de către APS CONSUMER FINANCE IFN S.A. nu este consecința/rezultatul formulării cererii de intervenie accesorie de către doamna Camelia Bogdan. Chiar în
cuprinsul cererii de intervenție formulată, doamna Camelia Bogdan precizează în mod expres: „Decizia de a formula prezenta cerere de intervenție a fost luată corolar studierii dosarului antereferit în data de 13.01.2020 în vederea finalizării….. În acest sens, am studiat prezentul dosar, în care, deși există o cerere de renunțare la judecată….”.
La data de 02.07.2020 Tribunalul București a respins ca inadmisibilă în principiu cererea de intervenție accesorie formulată de doamna Camelia Bogdan. De asemenea, facem precizarea că doamna Camelia Bogdan dispune de mijloace și dispoziții legale (art. 290 din Codul de procedură penală) pentru sesizarea organelor de urmărire penală în cazul în care are suspiciuni cu privire la existența unor presupuse infracțiuni de spălare de bani, nefiind necesară formularea unei solicitări, în acest sens, către instanțele din România investite cu cereri de chemare în judecată formulate împotriva societății Grupul Industrial Voiculescu și Compania S.A. Articolul semnat de domnul Răzvan Robu a preluat necondiţionat „explicaţiile” doamnei Camelia Bogdan potrivit cărora, în dosarul nr. 34387/3/2019, „s-a renunţat la punerea în operă a tipologiei falsului proces, ca urmare a intervenţiei subsemnatei”, fără o elementară documentare și fără a solicita societății Grupul
Industrial Voiculescu și Compania S.A. un punct de vedere cu privire la faptele relatate cu privire la dosarul nr. 34387/3/2019 și acțiunea demarată de APS CONSUMER FINANCE IFN S.A.”

De asemenea, referitor la același articol menționat anterior, FUNDAȚIA PENTRU APĂRAREA CETĂȚENILOR ÎMPOTRIVA ABUZURILOR STATULUI (FACIAS) a transmis următorul Drept la Replică:

Formulăm următoarele PRECIZĂRI și DREPT LA REPLICĂ cu privire la conţinutul articolului „Statul român se dă de ceasul morţii să Nu recupereze un prejudiciu de 60 de milioane de euro. Spălarea de bani se face sub nasul judecătorilor!”, publicat în gazetadecluj.ro, respectiv gazetadebistrita.ro, sub semnătura jurnalistului Răzvan Robu în data de 30 august 2020:
Sub titlul „Judecătorul care l-a condamnat pe Voiculescu implicat în recuperarea prejudiciului”, autorul articolului preia în integralitate „explicaţiile” doamnei Camelia Bogdan (judecător al Curţii de Apel Bucureşti, în prezent suspendat din funcţie ca urmare a aplicării de către Consiliul Superior al Magistraturii a celei de a doua excluderi din magistratură), care, sub pretextul că se implică în procedurile de recuperare a banilor supuşi confiscării speciale, în realitate, dezinformează și denigrează FACIAS folosindu-se de informații mincinoase.

1. În mod neadevărat, doamna Camelia Bogdan încearcă că inducă ideea – redată de autorul articolului fără o verificare a poziţiei autorităţilor la a căror activitate se face referire că ANAF, prin adresa din 25.06.2019, „şi-a exprimat în scris intenţia
   de a proceda la executarea fundaţiilor domnului DAN VOICULESCU (printre care şi FACIAS, s.n), care au primit importante sume de bani de la subsemnata graţie generozităţii Tribunalului Bucureşti şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”.
   Or, din conţinutul adresei la care se face referire – pe care o anexăm prezentului drept la replică şi a cărei publicare o solicităm – reiese in mod clar că ANAF „a solicitat şi informaţii cu privire la fundaţiile la care debitorul Dan Voiculescu are sau a avut calitatea de membru fondator, de la instituţiile abilitate, urmând ca acestea să fie valorificate în conformitate cu prevederile legale aplicabile”, nicidecum că va executa silit aceste fundaţii. Menționăm că adresa de mai sus, deși a fost transmisă redacției și domnului Răzvan Robu, jurnalist de investigații Gazeta, prin email la data de 23.07.2020 de către doamna Camelia Bogdan, redacția Gazeta nu a tinut cont și a publicat informațiile mincinoase la adresa FACIAS.
2. Pentru corecta informare a opiniei publice şi înţelegerea cât mai exactă a contextului în care doamna Camelia Bogdan a lansat atacuri concertate – judiciare şi mediatice – la adresa FACIAS, se impune precizarea că cele doua hotărâri ale secției de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, luate cu unanimitate de voturi, au fost pronunțate in actiuni aparținând Inspecției
   Judiciare. Prin acestea, magistratul Camelia Bogdan a fost de două ori exclusă din magistratură pentru fapte incompatibile cu demnitatea de judecător, una dintre acestea fiind reconfigurată de instanța supremă într-o sancțiune mai puțin aspră, iar cea de a doua aflându-se în curs de soluționare la aceeași instanță supremă. Sesizarea FACIAS referitoare la faptele grave ale doamnei Camelia Bogdan a fost conexată actiunii disciplinare exercitate DIN OFICIU de către Inspecţia Judiciară, actiune in baza careia a fost decisa EXCLUDEREA acesteia din magistratură. Ulterior sancţionării disciplinare, magistratul Camelia Bogdan a iniţiat numeroase şi inedite demersuri judiciare – TOATE respinse ca inadmisibile, tardive sau neîntemeiate –, în multe dintre acestea, Camelia Bogdan chemând FACIAS în judecată şi cauzând implicit prejudicii constând în cheltuielile de judecată ocazionate de angajarea unor avocaţi care să reprezinte fundația. De la prima sa excludere din magistratură în 2017, Camelia Bogdan a intentat nu mai puțin de 73 de procese la Înalta Curte și alte câteva zeci la alte instanțe din țară (contestații, cereri de recuzare, cereri de anulare, cereri de reexaminare, recursuri, excepții de neconstituționalitate), toate cele care au fost deja solutionate fiind RESPINSE. La fel au fost respinse si cele 43 de plângeri de la CSM. (În sustinerea afirmaţiilor de mai sus, anexăm lista dosarelor iniţiate de doamna Camelia Bogdan pe rolul instanțelor din România.) În ceea ce privește afirmația denigratoare la adresa unora dintre cele mai importante instanțe din Romania, cu sumele de bani primite de FACIAS de la doamna Camelia Bogdan, mentionam că în unele dintre actiunile in care FACIAS a fost chemata in judecata, Tribunalul Bucureşti şi Înalta Curţi de Casaţie şi Justiţie, dupa ce au respins actiunile doamnei Camelia Bogdan au dispus, în conformitate cu prevederile legale, și obligarea acesteia la plata cheltuielor de judecată. Pentru toate cele expuse, în virtutea dreptului la replică şi în vederea respectării deontologiei profesiei de jurnalist, vă solicităm să publicaţi poziţia oficială a FACIAS, susţinută de realitatea obiectivă şi înscrisurile la care am făcut referire şi pe care le ataşăm. În cazul în care nu veți înțelege să dați curs acestei solicitări, vom demara procedurile legale pentru protejarea imaginii FUNDAȚIEI PENTRU APĂRAREA CETĂȚENILOR ÎMPOTRIVA ABUZURILOR STATULUI. FACIAS este o fundație care acționează constant în interesul cetățenului, în scopul protejării acestuia împotriva abuzurilor entităților statale. Afirmațiile mincinoase din cuprinsul articolului, la adresa FACIAS, aduc atingere nu doar fundatiei in sine, ci evident și tuturor acelora în favoarea cărora FACIAS acționează constant.