Daune de 50.000 euro după ce a fost arestat ilegal. Tribunalul Cluj: Soluția de achitare înseamnă automat că arestarea a fost ilegală

Ilie Lotrean, fost șef al Direcției de Control Financiar Fiscal al DGFP Satu Mare a primit daune morale și materiale în valoare de aproape 50.000 euro, după ce a fost arestat nelegal și i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil și dreptul la respectarea vieții private și familiale.  

Judecătoria și Tribunalul, decizii la polul opus

Ilie Lotrean a fost arestat în anul 2011, fiind acuzat de abuz în serviciu pentru presupuse fapte de returnare ilegală de TVA. Acesta a fost arestat preventiv pe o perioadă de 30 de zile. Judecătoria Satu Mare a dispus cercetarea sa în stare de libertate, motivând că nu s-au conturat elemente de vinovăție și nu este concretizată infracțiunea pentru care Lotrean va fi trimis în mod cert în judecată. Ulterior, Tribunalul Satu Mare a dispus menținerea arestului preventiv, statuându-se că Judecătoria Satu Mare trebuia să se limiteze la verificarea legalității măsurii arestării preventive.

Ulterior, Judecătoria Satu Mare a dispus punerea în libertatea a lui Ilie Lotrean, însă Parchetul a făcut recurs care a fost admis de Tribunalul Satu Mare, instanță care a prelungit arestarea preventivă a acestuia.

În perioada arestării preventive, din cele 36 de zile de arest, 7 nu au avut niciun temei legal.

Ilie Lotrean, nevinovat

Pentru faptele penale pentru care a fost trimis în judecată, Ilie Lotrean a fost achitat în decembrie 2002 de Judecătoria Satu Mare, însă ulterior, Tribunalul Satu Mare l-a condamnat la 3 ani de închisoare cu executare.

Dosarul s-a mutat la Curtea de Apel Iași, instanță care a dispus casarea hotărârilor pronunțare în dosar și a retrimis cauza spre rejudecare instanței de fond.

După nouă ani de procese, în decembrie 2011, Judecătoria Iași l-a achitat pe Lotrean, soluția fiind menținută și de Tribunalul Iași.

Despăgubiri de la Statul Român

În august 2015, Ilie Lotrean a dat în judecată Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice și Inspectoratul de Poliție Județean Satu Mare, cerând despăgubiri morale și materiale pentru arestarea nelegală. Pe lângă asta, Lotrean a arătat că i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil și dreptul la respectarea vieții private și familiale.  

În noiembrie 2016, Tribunalul Cluj a obligat Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice să-i plătească lui Ilie Lotrean despăgubiri după cum urmează: 3.500 euro – prejudiciu moral cauzat de arestarea nelegală, 834.366 lei – prejudiciul material cauzat reclamantului prin încălcarea art.6 şi 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului și 50 000 euro – contravaloarea prejudiciului moral cauzat reclamantului prin încălcarea art.6 şi 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Ilie Lotrean a cerut ca IPJ Satu Mare trebuie să-i plătească lui Ilie Lotrean 10.000 euro, prejudiciul moral cauzat prin condițiile inumane în care a fost deținut pe perioada arestării preventive. IPJ Satu Mare s-a apărat în instanță și a spus că organele de poliție doar asigurau paza și funcționare, în condițiile legii, a locurilor de reținere și de arest preventiv organizate în cadrul unităților de poliție.

Astfel, Tribunalul a concluzionat că și pentru condițiile inumane în care a fost ținut Lotrean pe perioada arestării preventive este vinovat tot Statul Român prin MFP, prin urmare trebuie să-i plătească bărbatului 10.000 euro. Însă, Statul Român a invocat că faptele au fost prescrise, iar instanța a admis prescripția.

Judecător: Soluția de achitare înseamnă automat că arestarea a fost ilegală

Statul Român a spus că cererea de chemare în judecată formulată de Ilie Lotrean nu este admisibilă pentru că acesta nu deține o hotărâre judecătorească prin care să se constate asupra caracterului nelegal al privării de libertate. Tribunalul Cluj nu a fost de acord cu această apărare și arată că atât timp cât există o soluție de achitare, însemnată automat că arestarea a fost ilegală.

„Textul legal are dispoziții clare, neechivoce în sensul că Statul Român este obligat la despăgubiri pentru privarea de liberate nelegală deoarece, în ipoteza în care procesul penal este soldat cu o soluție de achitare, cum este cazul în prezenta speță, soluția de achitare înseamnă automat, că arestarea sau deținerea pe parcursul procesului penal, a fost ilegală (…)”, a arătat judecătorul.

În plus, instanța a arătat că Ilie Lotrean este nevinovat de acuzațiile ce i-au fost aduse și nu și-a încălcat atribuțiile de serviciu și nu a creat vreun prejudiciu bugetului de stat, în sfera de atribuții ale Direcției Controlului Financiar Fiscal pe care a coordonat-o. 

Astfel că, Tribunalul Cluj a arătat că atât timp cât instanța penală a dispus achitarea lui Ilie Lotrean, menționând că probele nu au putut confirma aspectele relevate în actul de sesizare al instanței-rechizitoriu, singura concluzie care s-a impus a fost aceea a caracterului nelegal al arestării preventive a reclamantului.

Judecătorul a arătat că Lotrean are dreptul la repararea pagubei suferite persoana care în cursul procesului penal a fost privată nelegal de libertate.

Cu toate că textul de lege nu stabilește categoriile de pagube care pot fi reparate, acțiunea formulată de Lotrean se înscrie în linia generală a acțiunilor ce reclamă răspunderea civilă delictuală, mai arată judecătorul

”În condițiile în care s-a luat măsura reținerii sau arestării preventive în cursul cercetării penale sau al procesului penal, iar persoana a fost achitată prin hotărârea instanței penale, sunt pe deplin aplicabile prevederile art. 539 din Noul Cod de procedură penală, nefiind necesară o altă hotărâre judecătorească prin care să se constate caracterul nelegal al arestării.

Or, în condițiile în care reclamantul în cursul procesului penal a fost achitat, întreaga construcție juridică edificată împotriva acestuia a căzut, fiind nule de drept toate actele de urmărire penală inclusiv măsurile restrictive sau privative de libertate luate în cursul procesului penal.

Așa cum s-a reținut în doctrină și jurisprudență, Statul răspunde pentru consecințele păgubitoare produse în desfășurarea activităților specifice organelor judiciare, dar nu pentru fapta săvârșită de o altă persoană, ci în calitate de garant al legalității și independenței actului de justiție”, se arată în motivarea judecătorului.

Judecător: Ilie Lotrean a suferit o adevărată traumă psihică

În determinarea privind plata de daune morale cauzate de arestarea nelegală a acestuia,  judecătorul a arătat că prin privarea de libertatea a lui Ilie Lotrean, acestuia ”i-a fost afectate negativ drepturile și libertățile fundamentale, iar suferințele fizice și psihice provocate de o asemenea măsură pot și trebuie să fie reparate prin acordarea unor despăgubiri”.

Relevante în acest caz au fost declarațiile martorilor audiați. Spre exemplu, unul dintre martori a declarat că tuturor persoanelor din lotul de la Direcția de Finanțe din Satu Mare le-a fost afectată imaginea pe toată perioada procesului penal. Acesta a mai precizat că nici el, nici Ilie Lotrean nu s-au mai angajat din cauza reclamei nu foarte bune făcute de mass-media. Tot el a spus că Lotrean era în stare de șoc psihologic din cauza mediatizării cazului penal în care a fost implicat, menționând și că situația financiară a acestuia era una precară.

Sora lui Ilie Lotrean a menționat că după eliberarea fratelui său, acesta era slăbit, palid, stresat, avea dificultăți de respirație, crize cu tahicardie, acesta fiind nevoit să se interneze în spital în Cluj-Napoca. Femeia a mai spus și ea că Ilie Lotrean nu a reușit să se angajeze ca o consecință a denigrării lui realizate prin mass-media, iar soția bărbatului, pe perioada derulării procesului penal, s-a îmbolnăvit de diabet.

Soția lui Ilie Lotrean a declarat că la momentul eliberării din arest, soțul său se simțea rău, fiind ulterior internat în spital, unde, în urma efectuării unor investigații medicale s-a constatat că suferă de cardiopatie ischemică, hepatită cronică, hipertensiune arterială stadiul II, spondiloză cervicală și lombară. Anterior arestării, acesta nu a avut probleme de sănătate. Aceasta a mai precizat că atât ea, cât și copii au avut de suferit, fiind afectați de articolele de presă apărute în ziare sau la televiziune.

Soția lui Lotrean a mai declarat că în primul an de la momentul arestării nu a mai ieșit din casă decât pentru a merge la proces. Tot ea a precizat că nici după achitare, soțului său nu i se oferea de muncă în Satu Mare.

În aceste condiții, Tribunalul a arătat că Ilie Lotrean a suferit o adevărată traumă psihică.

”Acuzațiile aduse reclamantului au produs în cadrul comunității un efect negativ atitudinea acesteia răsfrângându-se asupra reclamantului, acesta simțindu-se izolat și blamat în cadrul comunității în care trăiește.

De asemenea, este de remarcat faptul că urmare a aplicării măsurii arestării preventive situația financiară a familiei reclamantului a scăzut în mod simțitor.

Traumatizante au fost pentru reclamant consecințele produse de această situație, respectiv procesul penal, față de familia sa, aceasta trecând prin reale dificultăți materiale.

Nu în ultimul rând, toți martorii au relevat, prin depozițiile lor, că ulterior aplicării măsurii arestării preventive, reclamantul a început să aibă probleme de sănătate”, arată judecătorul.

CA Cluj: aproape 50.000 euro despăgubiri de la Statul Român

Împotriva acestei sentințe, toate părțile au declarat apel. Ilie Lotrean a solicitat admiterea totală a acțiunii pe care a formulat-o, având în vedere că Tribunalul a admis-o doar parțial. Curtea de Apel Cluj a schimbat în parte soluția dată de Tribunal și a redus la aproape 50.000 de euro cuantumul despăgubirilor pe care Statul Român trebuie să i le plătească lui Lotrean, după cum urmează: 600 euro – despăgubiri pentru nelegala arestare preventivă în perioada 19-24 aprilie 2001, 75.692 lei – cu titlu de daune materiale, 30.000 euro – despăgubiri corespunzătoare încălcării prevederilor art. 6 și 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Totodată, Curtea de Apel Cluj a menținut dispoziția prin care s-a admis excepția prescripției cu privire la acordarea sumei de 10.000 euro reprezentând prejudiciul moral cauzat prin condițiile de detenție în perioada arestării preventive.

În plus, Statul Român trebuie să-i plătească lui Ilie Lotrean 10.000 lei cheltuieli parțiale în prima instanță și încă 1.5000 lei, cheltuieli de judecată în apel.

Din completul Curții de Apel Cluj a făcut parte președintele Antoaneta-Tania Nistor și judecătorul Sorina-Ana Seleșiu.

Decizia nu este definitivă, ea a fost atacată cu recurs. Cauza se află la Înalta Curte de Casație și Justiție în procedură de filtru. Primul termen de judecată urmează a fi alocat ulterior.