Redăm un fragment din interviul realizat în exclusivitatea cu dna. judecător Dana Gîrbovan, președinte a Curții de Apel Cluj. Interviul integral se află în ziarul printat Gazeta de Cluj.
Ați amintit de exemple de anchete efectuate în trecut de DNA care au reprezentat presiuni la adresa judecătorilor și procurorilor. Ce reacție au avut raportorii Comisiei de la Veneția, cu care v-ati întâlnit pe data de 14 mai 2021, față de astfel de practici?
Raportorii Comisiei de la Veneția au refuzat pur si simplu să discute acest subiect, deși în ultimul raport al acestei Comisii se arăta explicit că motivele înființării SIIJ au rămas neclare.
Or, exact această chestiune fundamentală, a motivelor care au dus la înființarea SIIJ, este evitată cu obstinație de experții și instituțiile europene, deși apoi lipsa motivelor pentru înființarea SIIJ este invocat ca principal motiv pentru desființarea SIIJ!
Este o atitudine ce poate părea absurdă, paradoxală, ce relevă însă un adevăr simplu: instituțiile europene pus si simplu NU vor să se discute despre presiunile făcute de DNA asupra judecătorilor și procurorilor, despre unele metodele abuzive de anchetă, de inspirație de-a dreptul stalinistă, așa cum nu au vrut să discute nici despre intruziune serviciilor secrete in justiție.
De fapt, deși, cumulat, aceste două aspecte au reprezentat cele mai grave atacuri la independența justiției din perioada post-comunistă, nu le veți găsi menționate ca atare în nici un raport european privind justiția din Romania, fie că a fost adoptat de Comisia Europeană, fie de Comisia de la Veneția sau de GRECO.
Întâlnirea din data de 14 mai 2021 cu raportorii Comisiei de la Veneția au demonstrat, fără a mai lăsa vreo urmă de îndoială subiectivitatea, cinismul și ipocrizia atitudinii „experților europeni” față de independența reală a justiției din România.
UNJR a fost invitată la această întâlnire, în format de videoconferință, alături de alte șase asociații profesionale. Timpul alocat a fost stabilit de organizatori ca fiind de 50 de minute. În astfel de situații, uzual, fiecărei asociații i se acordă un timp maxim de prezentare – 5- 7 min – iar la final este o rundă scurtă de întrebări. De data aceasta însă nu am fost lăsați să vorbim absolut deloc, nici măcar o secundă.
Singura care a vorbit despre necesitatea înființării SIIJ a fost doamna Andreea Ciucă, președinta Asociației Magistraților din România, căreia i s-a permis să vorbească timp de 3 minute. Din momentul însă în care aceasta a relevat, cu argumente punctuale, unele erori factuale și legale din avizele precedente ale Comisiei de la Veneția, precum și exemple de presiuni rezultate din anchetele DNA contra judecătorilor și procurorilor, aceasta a fost întreruptă în mod repetat, sustinandu-se că aceste fapte sunt irelevante pentru Comisie.
După replica îndreptățită a acesteia, si anume ca abuzurile constatate printr-un raport al Inspecției Judiciare de 250 de pagini și confirmate de Plenul CSM nu pot fi tratate ca fiind irelevante când vorbim despre independența justiției, nu i s-a mai permis sa continue.
Modalitatea în care a fost tratată tema SIIJ de către așa numiții „experți” este descalificantă pentru Comisia de la Veneția, o instituție ce ar trebui să promoveze democrația prin drept. Avizul pe care Comisia urmează să îl dea cu privire la proiectul de lege privind desființarea SIIJ a fost deja compromis prin atitudinea vădit subiectivă, partizană și superficială pe care raportorii l-au avut în procesul consultării pe această temă ce afectează direct independenței justiției din România.
