Fostul șef al CJ Cluj, Horea Uioreanu, a pierdut procesul cu SRI

Horia Uioreanu, fostul șef al CJ Cluj, a pierdut procesul cu SRI în care cerea declasificarea corespondenței între SRI și DNA care apare în dosarul lui de corupție. Însă, inițial, Curtea de Apel Cluj i-a dat câștig de cauză fostul șef al CJ Cluj. El a fost eliberat condiționat din penitenciar anul trecut, după ce a fost condamnat în ianuarie 2018 la 6 ani în urma unui proces de corupție. În perioada în care a fost închis, Uioreanu nu a primit și despăgubiri de 4.500 de euro pentru condițiile din arestul IPJ Cluj, unde a stat închis până la definitivarea procesului de corupție.

Înalta Curte de Casație și Justiție a dat câștig de cauză Serviciului Român de Informații în procesul intentat de fostul șef al CJ Cluj, Horia Uioreanu, care cerea declasificarea corespondenței dintre SRI și DNA.

”Admite recursul formulat de pârâtul Serviciul Român de Informaţii împotriva sentinţei civile nr. 191 din 27 septembrie 2019 a Curţii de Apel Cluj, Secţia a III – a contencios administrativ şi fiscal. Casează sentinţa recurată şi în rejudecare respinge în totalitate cererea de chemare în judecată. Definitivă”, arată soluția pe scurt a ÎCCJ.

La Curtea de Apel Cluj procesul a fost judecat de Ioana Păsculeț, care i-a dat câștig de cauză lui Uioreanu.

”Admite în parte acţiunea formulată de reclamantul Uioreanu Horea-Dorin în contradictoriu cu pârâtul Serviciul Român de Informații. Obligă pârâtul să declasifice în ceea ce îl priveşte pe reclamant şi să comunice acestuia comunicările purtate între pârât şi unitatea de parchet în legătură cu dosarul penal nr. 4/P/2014, documente puse la dispoziţia instanţei, cu anonimizarea numelor tuturor celorlalte persoane fizice la care ele se referă, în afară de reclamant, cu anonimizarea datelor personale ale acestora, precum şi cu anonimizarea denumirii şi a altor date de identificare a persoanelor juridice conţinute în aceleaşi documente. Respinge, în rest, acţiunea, ca neîntemeiată”, arată soluția instanței clujene.

În cererea de chemare în judecată, reprezentanții lui Uioreanu au considerat că ”nu se mai impune și nu s-a impus niciodată clasificarea acestor comunicări, că pârâtul a respins cererea formulată în acest sens, că refuzul pârâtului este nejustificat, fiind exprimat cu exces de putere, deoarece încalcă dreptul la viață privată a reclamantului, că în speță sunt aplicabile dispozițiile referitoare la dreptul la viață privată, astfel cum au fost acestea interpretate în jurisprudența CEDO, că imixtiunea în dreptul la viață privată a reclamantului nu este și nu a fost niciodată legală, că statul și-a încălcat obligația pozitivă referitoare la dreptul la viață privată a reclamantului, că pârâtul a fost implicat în cele două dosare penale care l-au vizat pe reclamant, că reclamantul are interesul de a obține comunicările solicitate, că la momentul de față nu se mai justifică menținerea statutului de document clasificat al acestor comunicări și că, de altfel, această clasificare nu a fost niciodată justificată”.

Curtea de Apel Cluj i-a dat o sentință favorabilă lui Uioreanu

În replică, SRI a arătat că ”informațiile solicitate nu au fost comunicate deoarece sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor, fiind clasificate, că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru declasificarea informațiilor, că accesul reclamantului la informațiile clasificate din dosarele penale se putea face cu respectarea regimului legal special al acestor informații, că nedivulgarea unor elemente din dosarul instanței este compatibilă cu dreptul la un proces echitabil, că pârâtul nu a intenționat să ascundă încălcarea legii, ci a procedat în conformitate cu dispozițiile legale, că dreptul la informare nu este absolut, acesta putând fi restrâns din rațiuni de interes public, că dacă asemenea informații sunt declasificate devin lipsite de eficiență rațiunile pentru care prevederile legale le califică drept secret de stat, că clasificarea informațiilor s-a realizat în temeiul unor dispoziții legale, de către organele competente, că oportunitatea clasificării este analizată în funcție de principalele obiective ale sistemului național de protecție a informațiilor clasificate și că nivelul de secretizare acordat a fost determinat de natura daunelor ce s-ar fi putut produce ca urmare a divulgării neautorizate”.

Potrivit sentinței date de Curtea de Apel Cluj, care îi era favorabilă lui Uioreanu, judecătorul a considerat că ”din studiul documentelor clasificate instanța reține că o parte dintre acestea nu se referă exclusiv la reclamant, ci și la alte persoane fizice sau juridice. Or, dacă în virtutea argumentelor de mai sus se poate concluziona că reclamantul are dreptul la declasificarea și comunicarea documentelor în ceea ce îl privește, acesta nu a probat că ar avea dreptul să i se comunice și informațiile care privesc alte persoane. În acest context, ținând cont și de conținutul indivizibil al documentelor, instanța apreciază că este oportun ca declasificarea acestora și comunicarea lor către reclamant să se facă cu anonimizarea numelor tuturor celorlalte persoane fizice la care ele se referă, în afară de reclamant, cu anonimizarea datelor personale ale acestora, precum și cu anonimizarea denumirii și a altor date de identificare a persoanelor juridice conținute în aceleași documente.

Având în vedere această soluție, instanța nu găsește necesar să mai analizeze în ce măsură clasificarea lor a fost inițial justificată, fiind vorba despre o solicitare subsidiară a reclamantului. De asemenea, instanța nu găsește necesar să analizeze prezenta cauză prin raportare la dreptul la informare al reclamantului în cadrul procedurilor penale la care a fost supus deoarece, pe de o parte, acest aspect nu prezintă relevanță față de soluția pe care urmează să o pronunțe și, pe de altă parte, este atributul instanțelor penale să decidă cu privire la accesul inculpatului la mijloacele de probă din cadrul dosarelor aflate pe rolul lor”, se arată în motivare.

CJ Cluj a pierdut procesul deschis împotriva lui Uioreanu

Un alt proces câștigat de Horea Uioreanu în timp ce se afla în pușcărie a fost cel în care administrația județeană clujeană i-a cerut 165.044 de lei cu titlu de prejudicii. Procesul a venit ca urmare a unei sesizări a Curții de Conturi în care Uioreanu a dispus plata unor cheltuieli pentru proiectul noii piste a Aeroportului Cluj Napoca. Însă, administrația clujeană a pierdut procesul, judecătorii dispunând și plata cheltuielilor de judecată ale fostului șef al administrației județene în valoare de peste 12.000 de lei. Banii pe contractul respectiv au ajuns în conturile unei firma patronate de un universitar ieșean, fost consilier de-al PSD-istului clujean Ioan Rus.

În acest caz procesul a fost câștigat pentru că judecătorul a decis că fostului șef al CJ Cluj nu i se poate reproșa nimic pentru că a intervenit prescripția faptei.

Practic, procesul a fost deschis în urma unui raport al Curții de Conturi Cluj. Inițial, raportul a fost contestat în instanță de administrația județeană care a pierdut procesul. După aceea, instituția a deschis un proces împotriva lui Uioreanu însă, între timp, a intervenit prescripția faptelor, astfel că acțiunea CJ Cluj a fost respinsă.

Conform prevederilor legale ”cererile pentru plata despăgubirilor pentru pagubele cauzate pot fi formulate în termen de 3 ani de la data producerii pagubei. În speță plata expertizei de specialitate a fost făcută la data de 25.11.2013 iar cererea de chemare în judecată a fost formulată la data de 27.12.2018. Față de această situație instanța va admite excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de către pârât cu consecința respingerii cererii de chemare în judecată formulată de către reclamantă. Văzând și prevederile art. 453 al. 1 Cod pr. Civ. , va obliga reclamanta la plata către pârât a cheltuielilor de judecată în cuantum de 12.705 lei reprezentând onorariul avocat”, arată soluția instanței.

Uioreanu – singurul care a stat la pușcărie

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj a fost condamnat la sfârșitul lunii ianuarie 2018 la 6 ani şi 4 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi tentativă la spălare de bani, sentința fiind definitivă. Anterior, Tribunalul Cluj, ca primă instanță, l-a condamnat, în mai 2016, pe Horea Uioreanu la 6 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, pentru luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la spălare de bani.

În acelaşi dosar au mai fost condamnaţi oamenii de afaceri Ioan Bene, la 3 ani şi 10 luni de închisoare cu executare, şi Vasile Pogăcean, la 3 ani de închisoare cu executare, fostul consilier judeţean PNL Ioan Petran la 3 ani de închisoare cu suspendare, iar Gabriel Davidescu, director de dezvoltare la o societate comercială, a fost condamnat la 2 ani şi 8 luni de închisoare cu suspendare.

Citește și: Sponsorii politici ai lui Emil Boc țin poliția clujeană în chirie și renovează sediul DNA Cluj