Directorul Companiei de Apă Arieș, Bogdan Bobic, ne-a prezentat cele mai importante proiecte din cadrul CAA, cele mai mari piedici pe care le-a întâlnit în decursul celor opt ani de când face parte din companie, dar și proiectele de viitor pe care dorește să le implementeze pentru a dezvolta infrastructura de apă din zonă.
Care sunt cele mai importante proiecte pe care le aveți în desfășurare în cadrul Companiei de Apă Arieș?
În acest moment, cel mai important proiect pe care îl avem în desfășurare are o valoare de peste 130 de milioane de euro, însă cel mai probabil valoarea va fi suplimentată în baza Hotărârii de Guvern 379, care permite actualizarea valorii aplicațiilor de finanțare, deoarece intervin anumiți factori precum creșterea prețurilor materialelor de construcții, majorarea salariilor, asfel, pentru a acoperi sumele suplimentare care au intervenit din majorarea salariilor în sectorul de construcții, vom actualiza valoarea și investițiile se vor ridica la 140 – 150 de milioane de euro. Acest proiect este foarte important nu numai pentru companie ci și pentru zona pe care o deservim, deoarece prin acest proiect vom aduce civilizație și în zona rurală. Vorbim de 13 UAT-uri, astfel vom ajunge cu rețele de apă din Ploscoș, în Ciurila și până în Triteni, mai ales că atât în Ploscoș, cât și în Ciurila sunt probleme destul de grave în ceea ce privește alimentarea cu apă, de exemplu în Ploscoș trimitem de două ori pe săptămână o cisternă cu apă ca să asigurăm un minim pentru subzistența populației, dar sperăm că în cel mai scurt timp, vom avea o infrastructură de apă care în acest secol este mai mult decât mandatorie. Am atribuit marea majoritate a contractelor de lucrări, mai avem un singur contract care urmează a fi lansat pe SICAP (platforma publică de achiziții publice) luna aceasta sau luna viitoare. În rest toate contractele sunt în desfășurare, excepție făcând CL12 care urmează să fie semnat în cursul săptămânii viitoare. Este un contract în valoare de 35 de milioane de lei dedicat comunității din Tritenii de Jos. În zona urbană, contractele din Turda sunt în proporție de 50% aduse în stadiul fizic, contractul din Câmpia Turzii în ceea ce privește execuția rețelelor de apă este peste 50% sau chiar 60% adus în stadiu fizic. Am reușit de curând să semnăm și contractul CL2 care are ca scop aducțiunea de apă pentru întreg sistemul din Câmpia Turzii și care va rezolva și problema din Triteni. Anul acesta am început lucrările și în zona rurală, contractul aferent comunelor Viișoara și Luna este adus peste 50% în stadiul fizic. Mai avem un proiect foarte drag mie, cu o stație de compost, în stația de epurarea, vom încerca să adoptăm un principiu al economiei circulare. Nămolul din stația de epurare va fi amestecat cu deșeuri verzi rezultate din toaletarea copacilor din comunitatea noastră, urmând să producem compost pe care să-l utilizăm tot aici pentru spațiile verzi.
Care au fost cele mai mari impedimente intâlnite în desfășurarea proiectelor?
Am avut probleme legate de încadrarea unor investiții pentru că sunt anumite praguri. Am întâmpinat dificultăți, pentru că noi am creat o aplicație de finanțare, am semnat un contract la București, aveam toate aprobările necesare, dar ne-am lovit de un alt organism al Comisiei Europene care ne-a spus că nu suntem eligibili. În urma acestei probleme, am fost obligați să reducem anumite investiții, și a scăzut valoarea proiectului de la 150 de milioane de euro, la 130 de milioane de euro. Cel mai trist este că acum noi vom mărim valoarea de la 130 la 150 de milioane de euro, din cauza timpului pierdut. Dacă ar fi mers totul bine inițial, acum proiectul putea fi aproape de finalizare.
În cât timp estimați că vor fi finalizate lucrările din cadrul proiectului?
Până anul viitor, vor fi realizate în proporție de 80%. Sper ca până la limita eligibilității, mai exact anul 2023, să finalizăm toate investițiile, iar în cazul nefericit în care nu vom reuși acest lucru, există deja un cadru legal prin care lucrările rămase se pot faza.
Am înțeles că aveți probleme în ceea ce privește forța de muncă. De ce credeți că nu vor localnici să lucreze la Compania de Apă Arieș?
Pentru noi provocarea ca și companie care își dorește să angajeze este legată de capacitatea de a asigura un nivel salarial atractiv, ceea ce e destul de dificil, în contextul în care lucrează foarte mulți constructori în zonă și sunt dispuși să plătească mai bine un instalator decât putem noi, dar problema majoră în momentul de față e pentru constructorii care lucrează, care în lipsa forței de muncă au fost nevoiți să aducă aproximativ 60 de vietnamezi. Însă apar diferite probleme, de exemplu, săptămâna trecută, luni, am anunțat că oprim apa de pe o anumită zonă din Turda, pentru că marți urmau să se facă anumite lucrări și dimineața a fost anunțați de constructori că nu pot să mai realizeze lucrările pentru că erau în grevă vietnamezii, din cauza unor probleme interne. Este o adevărată provocare pentru că, din păcate, nu se mai găsește personal și este un fapt general valabil în sectorul de construcții chiar dacă din punct de vedere al salarizării sunt plătiți destul de bine.
Ce alte proiecte vă propuneți să desfășurați în viitor?
Avem în pregătire un nou proiect, încă nu știm dacă îl vom finanța din Programul Operațional de Dezvoltare Durabilă (PODD) sau din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), încă suntem în discuții cu colegii de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Proiectul urmărește, pe de-o parte, să închidă ciclul investițiilor, mai exact, să atingem și localități precum Moldovenești sau Iara care nu au fost prinse în proiectele anterioare pentru că nu erau încă în aria noastră de operare și să rezolvăm problema canalizării din comuna Aiton, unde dezvoltarea e reală având în vedere că drumul spre Cluj-Napoca s-a asfaltat, se crează cartiere noi, crește populația și este necesar să creștem standardul de viață. Vom finaliza tot ce ne-a rămas în Turda și Câmpia Turzii, respectiv zone care s-au dezvoltat de la proiectul anterior până în acest moment. Cel mai mare focus într-o aplicație nouă, mai ales că suntem în era tehnologiei, va merge spre digitalizare, contorizare smart, modelare hidraulică. Ne dorim să facem proiecte pilot, cu parteneri români, dar și din străinătate, pentru a reduce cantitatea de apa nefacturata (NRW). În anii următori ne vom axa pe optimizare, marea majoritate a rețelelor noastre vor fi noi, după realizarea acestor proiecte și atunci trebuie să ne arătăm grija față de mediu.
Cum a evoluat Compania de Apă Arieș în cei 8 ani de când faceți parte din instituție?
Pot spune că este o diferență ca de la cer la pământ. Concret sediul nu arăta așa cum îl vedeți acum, după modernizarea din proiectul anterior, o investiție din bugetul nostru. Acum avem condiții civilizate de muncă, investim continuu în această direcție, de curand am inaugurat un sediu în Câmpia Turzii, în zona centrală ca să fie mult mai ușor pentru utilizatori să ajungă acolo. Înainte erau condiții de muncă improprii, însă acum am ajuns să ne desfășurăm activitatea într-un spațiu modernizat, cu condiții optime. Am investit și în dezvoltarea parcului auto, dacă în 2013 aveam 10-15 mașini și 3-4 scutere , acum avem peste 25 de mașini, marea majoritate sunt destul de noi. Cifra de afaceri a crescut simțitor, în 2013 era undeva la 20 de miliarde de lei, iar anul trecut am ajuns la aproximativ 37 de milioane de lei și, cel mai probabil, anul acesta vom depăși 40 de milioane de lei. Profitul a crescut și el, de la ceva aproape inexistent am ajuns la 56 de milioane de lei. În acest caz trebuie să precizez că acest profit trebuie să se îndrepte către un fond de investiții, astfel încât să putem repara sau înlocui tot ce se strică, se învechește. Din punct de vedere al resursei umane, este o tendință de restrângere, pot spune că scopul meu este să fim mai buni, mai puțini și mai bine plătiți, de la circa 370 de angajați acum avem aproximativ 320 și această tendință va continua.
Care este atitudinea locuitorilor față de lucrările pe care le desfășurați?
În momentul de față, s-au arătat tot mai multe persoane supărate de deranjul produs de lucrările noastre, însă într-un an se vor vedea rezultatele. Noi avem o echipă foarte bună în implementarea proiectelor, avem aproape 15 colegi și un supervizor care se ocupă de partea aceasta de dirigenție de șantier, dar peste tot există o provocare cu resursa umană și din păcate, în ceea ce îi privește pe constructori, consider că, nu poate fi vorba de o evoluție, ci mai degrabă de o involuție și atunci e destul de dificil. Vreau să-mi cer scuze față de populație și să îi rog să arate înțelegere și indulgență cu privire la deranjul pe care îl creăm mai ales în mediul urban.
Citește și: Piața Mărăști stă pe un butoi de pulbere! ISU Cluj bagă mâna în foc că e totul sub control
