În ultimele două săptămâni, la Moscova și la Budapesta au fost lansate două semnale îngrijorătoare la adresa României, specifice arsenalului războaielor hibride purtate la începutul acestui secol. Că de obicei, președintele României, șeful Guvernului și veșnic timoratul nostru ministru de Externe au tăcut mâlc. Doar un consilier onorific al premierului Florin Cîțu a catadicsit să dea o replică vagă provocării lansate din capitală Rusiei.
Jocul la ruleta rusească al premierului ungar
Recenta concertare a mesajelor antiromânești transmise de la Moscova (în eseul publicat pe site-ul oficial al Kremlinului) și de la Budapesta (în articolul publicat de Magyar Nemzet, oficiosul guvernului de la Budapesta) scoate încă o dată la iveală amiciția dintre președintele rus Vladimir Putin și premierul ungar Viktor Orban. Apropierea dintre aceștia a devenit tot mai vizibilă începând din 2014, când premierul Ungariei s-a declarat adept al „iliberalismului”, abandonând democrația de tip liberal, inspirat îndeosebi de modelul politic patentat de președintele Vladimir Putin în Rusia. Astfel a ajuns Orban cel Rău să reproșeze Uniunii Europene că a devenit „o nouă Uniune Sovietică” și să cânte prohodul acesteia, precum și al supremației mondiale a Statelor Unite ale Americii. Astfel a ajuns Ungaria să construiască, în baza unui acord din 2018, cu sprijinul financiar și tehnologic al Rusiei, nu al partenerilor occidentali, două noi reactoare la centrală nucleară de la Paks și să sprijine construirea gazoductului Nord Stream 2 între Rusia și Germania, în pofida opoziției Statelor Unite față de acest proiect. Astfel a ajuns Ungaria să ceară moderație din partea Uniunii Europene în aplicarea sancțiunilor decise împotriva Rusiei după anexarea Crimeei. Astfel a ajuns Ungaria să sară la gâtul Ucrainei, solicitând autonomie teritorială pentru minoritatea maghiară din regiunea Transcarpatia, după declanșarea de către Rusia a conflictului secesionist din Donbass. Astfel a ajuns Ungaria prima țară din Uniunea Europeană care a achiziționat, în primăvară acestui an, vaccinul rusesc Sputnik V împotriva Covid-19. Astfel a ajuns Ungaria să încheie luna trecută un contract favorabil de aprovizionare cu gaz metan, pe termen de 15 ani, cu concernul rus Gazprom.
Cum a ajuns atât de apropiat de Rusia și de noul țar de la Kremlin cel care a fost singurul politician maghiar care, cu 32 de ani în urmă, cu ocazia reinhumării lui Imre Nagy și altor eroi ai revoluției anticomuniste din 1956, a solicitat public retragerea trupelor sovietice din Ungaria? O explicație plauzibilă ar fi că Viktor Orban s-a apropiat de Rusia după ce a realizat că nu mai poate miza pe sprijinul Statelor Unite ale Americii sau al statelor din Vestul Europei în realizarea aspirațiilor sale revizioniste în Bazinul Carpatic, în care perla coroanei a fost și rămâne provincia românească Transilvania. Pentru premierul revansard de la Budapesta a fost evident că nu mai poate miza pe sprijinul Occidentului în destructurarea României sau Ucrainei, în condițiile în care țară noastră a devenit atât un model de soluționare a problemelor minorităților naționale cât și un partener special al SUA, care și-a instalat baze militare importante în Dobrogea (la Mihail Kogălniceanu), în Oltenia (la Deveselu) și în Transilvania (lângă Câmpia Turzii), iar Ucraina prezintă o importantă geostrategică deosebită pentru Statele Unite și principalii săi aliați din NATO. După cum se poate descifra din discursul rostit la centenarul Trianonului, Orban mizează pe un moment istoric prielnic care ar putea apărea în cazul fragilizarii și destructurării Uniunii Europene și al pierderii hegemoniei mondiale de către Statele Unite, în contextul creșterii puterii economice și militare a Chinei și revitalizării militare a Rusiei.
Cum au apărut politicianul Orban și elită FIDESZ
Sugestiv este că Viktor Orban a condus atât FIDESZ cât și Ungaria, în perioadele în care acest partid s-a aflat la guvernare, respectiv din 1998 până în 2002 și din 2010 până în prezent, împreună cu mai mulți foști colegi și prieteni de la Facultatea de Drept și de la Colegiul Bibo. Cei mai reprezentativi dintre aceștia au fost Laszlo Kover (șeful serviciului secret ungar în perioada 1998-2002 și președintele Parlamentului Ungariei din 2010 până în prezent), Janos Ader (președintele Ungariei din 2012), Janos Simiska (șeful Fiscului în perioada 1998-2002, iar ulterior cel mai mare milionar și proprietar de media din Ungaria, până ce a căzut în dizgrația lui Orban), Ildiko Vida (adjunctul șefului Fiscului în perioada 1998-2002 și șeful Fiscului din 2010 până în prezent), Joszef Szajer (liderul grupului FIDESZ din Parlament, care a condus procesul de elaborare și de adoptare a noii Constituții a Ungariei în 2011, în care a fost inclus, printre altele, și amendamentul că o familie poate fi constituită doar de un bărbat și o femeie, ulterior membru al Parlamentului European, care a trebuit să demisioneze din partid și din forul european în decembrie 2020, după ce a fost arestat de poliția belgiană la o orgie homosexuală în Bruxelles), Tunde Hando (soția lui Jozsef Szajer, numită în 2011 președinte al Oficiului Curții Supreme, o instituție similară Consiliului Superior al Magistraturii din România), Gabor Fodor (vicepreședinte FIDESZ, care s-a despărțit de Orban în anii 90).
Este evident că înființarea și funcționarea renumitului Colegiu Bibo, în care a fost pregătită elită postcomunistă a Ungariei, s-a aflat sub controlul partidului și serviciului secret comunist din această țară, care au fost total subordonate fraților mai mari de la Moscova. Mai ales că directorul acestui colegiu a fost ginerele longevivului și temutului ministru de interne Istvan Horvath, sub conducerea căruia s-a aflat și Securitatea ungară. După experiență din 1956, bătrânul și hârsitul aparatcik comunist Janos Kadar a pregătit succesiunea la conducerea Ungariei pentru eventualitatea destructurării sau metamorfozării regimului comunist, în contextul evenimentelor din Polonia și al reformelor inițiate în URSS de către Mihail Gorbaciov. Pentru Colegiul Bibo au fost selectați tineri studiosi pe sprânceană, care proveneau din medii muncitorești, au deținut funcții în organizația comunistă de tineret și aveau părinții membri ai partidului comunist, cum a fost și cazul lui Viktor Orban. Tatăl sau a fost membru de partid, iar el a fost secretar al Uniunii Tineretului Comunist în liceu. În perioada respectivă, Vladimir Putin a activat și chiar a condus importantă rezidență KGB din Dresda, Republica Democrată Germană, și a avut sigur știință de operațiunile de pregătire a elitelor din fostele state comuniste europene, ale căror servicii secrete, cu excepția României, s-au aflat sub controlul KGB. Iar, după ce a devenit președintele Rusiei, Putin a putut să afle trecutul lui Orban din timpul regimului comunist, inclusiv despre o posibilă colaborare cu Securitatea maghiară, din arhivele omnipotentului și omniprezentului serviciu secret sovietic. Astfel că ar fi putut să-i arate pisica lui Viktor Orban și să-l pună să cânte, pe ritmuri de ceardas, după muzică rusească. Că să nu zicem că l-ar putea ține în lesă prin șantaj.
Omul din umbră noului regent de la Budapesta
Conform unor surse de la Budapesta, în spatele recentului articol din oficiosul guvernamental Magyar Nemzet, prin care este râvnit aurul de la Roșia Montană, cu pretinsul pământ natal cu tot, s-ar află versatul și revansardul politician Zsolt Nemeth, care l-a secondat aproape trei decenii pe Viktor Orban, fiindu-i atât sfetnic de taină cât și camarad de acțiune. Licențiat în economie și sociologie, cu un masterat la Oxford, Nemeth este suspectat că ar fi ofițer secret al serviciului secret maghiar, care are din timpul regimului comunist o secțiune având că obiect de activitate repararea consecințelor Tratatului de la Trianon. Acesta a fost prezent în zona Mureș-Harghita-Covasna în dată de 27 decembrie 1989, la cinci zile după răsturnarea lui Ceaușescu și la două zile după înființarea UDMR. Cu acest prilej, a inițiat Tabăra de vară de la Balvanyos (Covasna), la care au participat reprezentanți ai maghiarilor din toată lumea și la care a fost prezent, că principal organizator, de zeci de ori, inclusiv împreună cu Viktor Orban. Nemeth este membru fondator și vicepreședinte al FIDESZ și are din 1990 calitatea de deputat în Parlamentul Ungariei, în care a deținut și funcția de lider adjunct al facțiunii FIDESZ din 2002 până în 2010 și din 2014 până în prezent. Pe plan statal, a deținut funcția de secretar de stat pentru afaceri politice în Ministerul de Externe de la Budapesta în perioadele 1998-2002 și 2010-2014. În această calitate, a coordonat și Biroul pentru maghiarii din străinătate și a fost perceput drept eminența cenușie a diplomației ungare. În perioada 2002-2010 a fost președintele Comisiei pentru politică externă din Parlamentul Ungariei, funcție pe care a repreluat-o din 2014 până în prezent. Totodată, din 2014 este membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, șeful delegației Ungariei în Consiliul Europei și lider adjunct al grupului Partidului Popular European în Consiliul Europei.
Peripluri prin Transilvania cu Viktor Orban
Timp de aproape trei decenii, Zsolt Nemeth a cutreierat Transilvania în lung și în lat, făcând cu amicul Viktor Orban și câte 20 de peripluri ardelene într-un an. Nemeth a fost unul din principalii promotori ai teoriei drepturilor colective a minorităților naționale, îndeosebi a dreptului la autonomie teritorială a minorității maghiare din Transilvania. În 1996 a fost unul din cei mai vehemenți opozanți din Parlamentul Ungariei față de încheierea Tratatului de stat cu România. A fost un susținător apropiat și înfocat al episcopului Laszlo Tokes, pe care l-a instigat împreună cu Orban să proclame în 1999, după atacarea Serbiei de către forțele NATO, în contextul conflictului din Kosovo, autonomia teritorială a așa-zisului Ținut Secuiesc (incluzând județele Harghita și Covasna și o parte din județul Mureș) și a așa-zisului Ținut Partium (incluzând o mare parte din județele Bihor, Satu Mare și Sălaj) la forumurile convocate în acest scop la Cernatu de Jos (Covasna), respectiv la Valea lui Mihai (Bihor), care au avut însă o audiență minoră. Orban și Nemeth au fost inițiatorii Legii dublei cetățenii care permite acordarea cetățeniei maghiare etnicilor maghiari din statele vecine cu Ungaria, care sunt cei mai numeroși în țară noastră. Nu în ultimul rând, Orban și Nemeth au căutat, prin diverse mijloace, să împiedice sau să întârzie accederea României în NATO și în Uniunea Europeană.
Valer Marian
Citește și: Editorial: viitorii profesori de română și moartea culturii
