Profesorii joacă, cu singuranță, un rol vital în ce privește viitorul elevilor. Iar una dintre cele mai importante discipline, după cum arată și structura examenelor, este limba și literatura română. De multe generații încoace, elevii nu mai citesc aproape deloc. E și vina programei, a sistemului, bineînțeles, dar, în multe cazuri, e vina profesorului. Există profesori excepționali, nimeni nu cotestă acest lucru, însă am văzut pe propria mea piele cum vor arăta viitoarele generații de profesori, cei care se vor ocupa de educația literară și „doza de cultură” a copiilor noștri, după ce am fost studentă la Litere.

Hai să vorbim despre cum o să arate viitorii profesori de română. Viitorii profesori de română, pentru care literatura s-a terminat la Nichita Stănescu, pentru care „literatura contemporană (română) e „un rahat”, o oroare, o rușine adusă la adresa marilor clasici”. Am precizat că este vorba strict despre literatura contemporană română, pentru că cea străină le place. Și o să vă spun imediat ce intră în preferințele lor.

La primul curs de română, profesoara ne-a pus pe fiecare să spunem ce titluri/scriitori ne plac și de ce am venit la Litere. Cred că una din cinci persoane îl menționa pe Marc Levy (nici eu nu știam cine e, am descoperit că are vreo 20 de romane traduse la editura Trei, un fel de Irina Binder masculin), apoi urmau scriitorii din programa de bac, câteva nume populare printre copiii de 14-15 ani și, în final, cineva care și-a trecut mâna prin păr, a făcut gestul acela de divă cu capul și a exclamat cu mândrie că îi place Paulo Coelho. Iar răspunsul la a doua întrebare a fost, predominant, „am venit aici pentru că sunt pasionat/ă de literatură și vreau să devin dascăl”. Dascăl, acest cuvânt pe care l-am auzit de sute de ori în facultate și căruia îmi vine să-i dau foc.

Acești cititori înfocați de literatură și-au exprimat dezacordul și mi-au spus că nu știu cum pot să citesc „rahaturile” care se scriu azi, că poezia actuală poate fi scrisă de oricine și, pe lângă asta, este și foarte urâtă, stupidă, obscenă, greu de înțeles, stearpă (și nici măcar nu are rimă!!!). Pentru că tu, ca filolog adevărat, știi că poezia înseamnă doar rimă, ritm, măsură și figuri de stil pompoase, că literatura vorbește doar în cuvinte dulci, frumoase, plăcute urechii, altfel se urâțește și nu mai e literatură; tu, ca filolog adevărat și pasionat cu adevărat de marii clasici, știi că ei nu au folosit niciodată cuvinte licențioase („textul ăsta mi-a produs scârbă, cum să vorbești așa, cum să înjuri într-o carte, ce porcărie”); știi că „dulcele grai românesc”, la fel ca realitatea, nu percepe decât ce intră în bula ta de frumos.

Pot să înțeleg că nu îți place (nici mie nu îmi plac mulți scriitori) și că pentru tine Eminescu a fost apogeul (deși nu știu câtă însemnătate a avut sau cât l-ai înțeles tocind comentariile pentru nota 10), dar să spui că este un rahat și să o denigrezi (în condițiile în care nici măcar nu ai citit) este ipocrizie. Pentru că nu vorbim despre oricine, vorbim despre studenți la Litere, filologi, „viitori dascăli”, cum vă place să spuneți, pasionați de literatură (sau aici nu mai e valabil? ah, nu, pentru că ce e contemporan oricum nu mai intră la capitolul ăsta). 

Literatura, la fel ca medicina și tehnologia, a evoluat și evoluează. Cum poți tu, ca persoană care a ales să o studieze, să îi pui bariere, să decizi că s-a terminat la secolul 20 și mai departe nu merită?

Când s-a dat la EN de imaginat un dialog cu un scriitor contemporan a fost mare scandal, pentru că elevii n-au știut (să nu uităm că nici măcar nu sunt incluși în programă, dar asta e altă poveste). Totuși, ce pretenții ai putea să ai de la un copil să știe vreun nume de scriitor în viață (în afară de Mircea Cărtărescu), când nici măcar profesorul, pardon, dascălul din fața lui nu știe?

Până mai de curând se dădea vina pe profesorii în vârstă, să iasă odată la pensie și să scăpăm de ei că sunt încuiați ș.a.m.d; stați liniștiți, nici cei care urmează nu sunt mai presus. Pentru că (în mare parte, nu am spus nicio secundă că toți) viitorii profesori de română sunt persoane care au la introducere pe Facebook „writer at wattpad & book addict”, blocate între cărțile din programa de bac și cele de duzină, care încă nu știu reguli elementare de ortografie, dar pot aprecia până unde a fost literatură și când s-a terminat.


Citește și: Șefii ISU Cluj au „uitat” să-și treacă veniturile încasate în declarațiile de avere

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.