Călugării franciscani din Cluj Napoca s-au îmbolnăvit de febra imobiliară a orașului și au proces

Cunoscut ca fiind cel mai sărac ordin din cadrul Bisericii Catolice, franciscanii sunt cunoscuți, încă de la înființare, ca fiind cei mai săraci dintre săraci. Nu și în Cluj Napoca, orașul în care afacerile imobiliare cunosc o dezvoltare fără precedent. Până și franciscanii au început o afacere imobiliară din care să câștige bani pentru renovările bisericii și a mănăstirii din centrul orașului. Până acum, ei au primit pentru lucrările respective puțin peste 600.000 lei. Ordinul Franciscan de aici a mai primit, în urmă cu câțiva ani, clădirea în care funcționa Liceul de Muzică Sigismund Toduță din oraș. A stabilit o chirie cu mult peste posibilitățile școlii, astfel că viitorii muzicieni au trebuit să se mute într-o zonă mărginașă a orașului.

Ordinul Călugărilor franciscani din Cluj Napoca s-a apucat de făcut afaceri imobiliare. Pe strada Decebal, în partea dinspre Piața Mihai Viteazu, franciscanii clujeni au moștenit o proprietate. Au încercat să o renoveze, dar un cunoscut i-a sfătuit că mai bine ar dărâma și construi un bloc.

Astfel că au intrat în ”combinație” cu un dezvoltator imobiliar de amploare, dar și cu un ”democrat” clujean implicat în tot felul de afaceri controversate.

”Așa este, ordinul nu se ocupă de afaceri. Acolo a fost o moștenire, apoi locul a fost naționalizat și ni s-a restituit prin anii 2010. Au fost niște apartamente care erau destul de degradate. Am încercat să renovăm pentru a le face locuibile, dar era o investiție prea mare. Apoi am primit înapoi mănăstirea (clădirea fostului Liceu de Muzică Sigismund Toduță, n.red.) și am încercat să o renovăm, dar, la fel nu prea am avut bani. Am primit, într-adevăr, bani de la statul maghiar, dar au fost sume destul  de mici care au fost destinate renovării mănăstirii. Așa că ne-am gândit să fie o sursă (investiția imobiliară de pe strada Decebal din Cluj Napoca, n.red.) de venituri pentru aceste lucrări de renovare. Cineva a venit cu o ofertă în care dărâma ceea ce era și construiește o casă cu apartamente din care noi vom primit câteva locuințe pe care le putem închiria apoi ca să avem o sursă de bani. Restul le va vinde el sau nu știu ce va face cu ele. Dacă mă credeți, nici nu știu cine este acest investitor pentru că ne-a căutat un avocat prin care am purtat toate discuțiile, cam asta este povestea! Noi nu știm cine este în spatele acestei afaceri”, a declarat preotul franciscan Szabolcs Orban.

Firma DECEBAL RESIDENCE PROJECT, care se ocupă acum de proiectul imobiliar al franciscanilor este administrată de Adam Laszlo, fost democrat și fost șef al Casei de Cultură a Studenților din Cluj Napoca. El deține și 7% din acțiunile firmei, alături de Pop Remus Viorel (3%) și acționarul majoritar, firma Ceconi din Satu Mare, controlată de familia Cardoș din Satu Mare. În ultimii ani, această societate a intrat puternic în afacerile derulate de administrațiile publice din Cluj.

Adam Laszlo a fost directorul Casei de Cultură a Studenților, post care l-a propulsat în mai multe afaceri din Cluj și Bistrița. A fost ”racolat” din facultate de liberali și le-a urmat ”crezul”, asociindu-se, ulterior, cu oameni de afaceri care s-au ocupat de renovarea instituției pe care a condus-o.

Celălalt acționar, Pop Remus Viorel, are mai multe proiecte imobiliare împreună cu Logean Adela Doina, sotia patronului de la restaurantul DaVinci din Cluj Napoca.

Ceconi SRL a fost implicată în dosarul în care fostul primar al localităţii Chieşd, judeţul Sălaj, Ioan Catană, a fost condamnat definitiv la 18 luni de închisoare cu suspendare, pentru abuz în serviciu.

Franciscanii și dezvoltatorul imobiliar acuzați că strică proprietățile învecinate

O altă problemă în care imobiliarele i-au băgat pe franciscanii clujeni este un proces deschis de unul dintre vecinii proiectului imobiliar.

Fogarosi Attila a dat în judecată biserica Franciscană, Primăria Cluj Napoca și firma Decebal Residence.

În cadrul procesului, Fogarosi reclamă faptul că primăria clujeană a permis creșterea numărului de apartamente a viitorului proiect de la 22 la 28 de unități locative, mărirea numărului locurilor de parcare și, practic, extinderea clădirii față de proiectul aprobat inițial de urbaniști.

”Prin AC nr.99/2021, se urmărește edificarea unei construcții care prezintă în continuare toate trăsăturile vătămătoare la adresa proprietății noastre, pe care le conținea și AC 575/2020, încă mai mult decât atât aceste trăsături vătămătoare ale viitoarei construcții observăm că se amplifică si se acutizează, generând o evidentă încălcare a prevederilor legale in materia L.50/1991, a L.350/2001 si a Codului Civil sub aspectul respectării dreptului nostru de proprietate”, arată cererea de chemare în judecată în care solicită suspendarea autorizației de construcție.

Mai mult, omul reclamă faptul că lucrările de construcție afectează proprietățile învecinate.

”Lucrările de construcții afectează construcția noastră în condițiile în care noua construcție va fi alipită de calcanul clădirii aflate în proprietatea familiei mele, iar peretele alipit la calcan este unul foarte vechi (cca. 1900 fiind anul edificării). Sens în care, pe durata derulării lucrărilor deja executate de pârâtele beneficiari ai AC 99/2021 au fost deja necesare lucrări de remediere a daunelor produse imobilului nostru, lucrări pe care def. mea mamă a fost nevoită să le accepte în contextul în care erau necesare si urgente.

Așa fiind, având în vedere modificările aduse imobilului prin AC nr. 99/2020, respectiv creșterea numărului de apartamente de la 22 la 28, modificarea funcțiunii la nivelul parterului din spații comerciale în spații pentru servicii, creșterea numărului locurilor de parcare de la 24 la 30, repoziționarea zidului exterior din axul A cu 54 cm până la aliniament, extinderea balcoanelor pe fațada dinspre curtea interioară, rezultă că elementele vătămătoare pentru dreptul nostru de proprietate se amplifică”, se mai arată în plângere.

În replică, reprezentanții franciscanilor și a dezvoltatorului spun că vecinul viitorului bloc a luat-o personal.

”Reclamantul înțelege sa dea o interpretare cel puțin personală și ”discutabilă” față de caracterul actului administrativ vizat de dânsul, înțelegând fie să îl aprecieze ca un act administrativ subsecvent AC 575/2020, fie un act administrativ de sine stătător, lăsând într-un final la aprecierea instanței care dintre cele două variante încearcă să o inducă a-i fi admisă. Acest fapt dovedește de la bun început faptul că reclamantul încă nu este ”sigur” cum trebuie să abordeze un astfel de demers, cu toate acestea îl formulează, fapt care trebuie să reprezinte pentru instanța de judecată un început al dovezii unui abuz de drept”, arată avocații.

În final, magistratul  BUJOR Maria-Francesca, de la Tribunalul Cluj, a respins cererea de anulare a autorizației de construcție.

Afacerea Ceconi la Cluj

Relaţia dintre SC Ceconi SRL și primăria Municipiului Cluj-Napoca datează din anul 2011. Societatea a derulat pentru această instituţie contracte de lucrări de construcţii în valoare de 17.096.967,01 lei, fără TVA. Astfel, în 16 mai 2011, SC Ceconi SRL a reabilitat Grădiniţa Lizuca, pentru care a încasat 77.764 lei fără TVA. Apoi, în 30 iunie 2011, firma şi-a adjudecat şase loturi dintr-un contract de reabilitare a grădiniţelor şi şcolilor din oraş, pentru care a încasat 465.223.45 lei fără TVA. Este vorba despre Liceul de Arte Naţionale, Colegiul Naţional George Coşbuc, Grădiniţa Micul Prinţ, Grădiniţa Dumbrăvioara, Liceul Teoretic Mihai Eminescu şi Liceul Teoretic Bathory Istvan. Apoi, la 6 decembrie 2014, SC Ceconi SRL a mai primit de la primăria lui Boc un contract de 130.465 de lei fără TVA pentru alte lucrări de construcţie, la care s-au adăugat contracte de 6.945.739,3 lei fără TVA (la 20 mai 2015), de 49.161,99 lei fără TVA (la 7 octombrie 2015), de 1.029.740,84 lei fără TVA (la 3 decembrie 2015), de 4.248.845,69 lei fără TVA (la 21 martie 2018) şi de 4.250.026,74 lei fără TVA (la 4 iunie 2018).

Afaceri franciscane

În ultimii ani, Ordinul Franciscan din Cluj Napoca a primit, în mare parte de la Guvernul Ungariei, puțin peste 600.000 pentru renovarea bisericii din centrul orașului. Administrațiile clujene, abia le-au acordat câteva zeci de mii de lei pentru renovări, în situația în care acordările de fonduri către celelalte culte sunt mult mai consistente.

Franciscanii OFM de astăzi s-au format ca grupare „observantă”, de respectare strictă a regulii sfântului Francisc de Assisi, la mijlocul secolului al XIV-lea în Italia, Franța și Spania.

Franciscanii observanți, deveniți populari prin angajamentul lor public și critica socială în favoarea săracilor, au cunoscut o creștere rapidă în secolul al XV-lea, în timp ce minoriții conventuali („de mănăstire”), cealaltă ramură a franciscanilor, au cunoscut un regres, din cauza poziționării mănăstirilor lor în interiorul orașelor afectate de epidemiile de ciumă.

Franciscanii observanți s-au angajat în predici populare și misiuni ambulante, delimitarea lor de conventuali accentuându-se din ce în ce mai mult.

Citește și: Ancuța Cârcu revine în politică: „Am intrat în Partidul Regalist Român cu această imagine de proxenet”