Primăria Cluj Napoca se pregătește de un proces imobiliar după ce a decis să ia pământul dintre casele unor clujeni

Primăria Cluj Napoca se pregătește de un nou proces cu miză imobiliară. Motivul constă în decizia consilierilor locali de a lua terenul unor clujeni și de a-l da altora, care au depus cereri pentru parcele pe vremea administrației Funar. Familia Terec din Dâmbu Rotund plătește de ani buni chirie pe un teren cu o suprafață de circa 1700 mp și, peste noapte, s-a trezit că administrația locală a împărțit terenul în mai multe parcele pe care le-a atribuit unor clujeni. Acest lucru s-a întâmplat în situația în care contractul de închiriere al familiei Terec este în vigoare. 

Ana Terec, împreună cu fiicele ei, Claudia Popan și Sonia Terec, o familie din Dâmbu Rotund, atenționează administrația locală clujeană că va deschide un proces în instanță. Motivul este că Primăria Cluj Napoca a decis să ia împartă terenul, pentru care familia Terec plătea chirie, în mai multe parcele de 300 mp și să le atribuie către trei clujeni care au cerut ajutor pentru construirea unei locuințe încă de pe vremea administrației Funar. O parcelă îi va reveni Deliei Dima Monica, medic la Spitalul de Oncologie Cluj Napoca, alta va ajunge la Dobocan Teodora Andrada, traducător autorizat, și cea de-a treia către Oluc Maria Irina, de profesie avocat. Ele au făcut, pe vremea administrației Funar, cerere pentru a primi câte o parcelă de 300 mp pentru sprijinirea tinerilor care vor să își construiască o locuință. Pentru că municipalitatea clujeană nu le-a rezolvat cererile, ele a deschis procese împotriva primăriei pe care l-au câștigat. Ca să iasă din impas, angajații lui Boc au desprins parcel de 300 mp dintr-una mai mare, de 1700 mp care se află pe strada Busuiocului 24A. Însă, de ani buni familia Terec plătește chirie pentru terenul respectiv, unde are o grădină și o livadă. 

Anul trecut, Primăria Cluj Napoca a emis trei hotărâri (140, 141 și 318) prin care a solicitat Biroului de Carte Funciară operarea în registre a acestor parcelări.

Astfel că, terenul cu destinația curte al familiei Terec, în suprafață de 1747 mp, care face obiectului unui contract de închiriere încheiat în 2010 și care este în vigoare și în momentul de față, s-a micit peste noapte ajungând la o suprafață de 579 mp. Problema este că pe terenul respectiv oamenii și-au amenajat o livadă și îl folosesc conform legii.  

Primăria Cluj Napoca spune că a transmis familiei Terec ce a decis în legătură cu terenul lor, iar acest lucru trebuie luat ca atare.

”Diminuarea suprafeței de teren închiriat i-a fost adusă la cunoștință acesteia (Ana Terec, n.red.) și prin adresa trimisă (în august 2021, n.red.) trimisă prin executor judecătoresc prin care i-a fost transmis un exemplar din actul adițional (…) Apoi, procedural, se urmează calea denunțării unilaterale de către locator (Primăria Cluj Napoca, n.red.) iar în cazul în care terenul nu este predat de către locatar, se poate promova în instanță o acțiune civilă în sensul constatării intervenirii denunțării și evacuării”, arată un răspuns al Direcției Juridice..

Cu alte cuvinte, administrația clujeană se abține să nu le tragă un picior în spate celor care plătesc chirie pe terenul respectiv.

Mai mult, familia Terec a depus în 2019 o cerere de cumpărare a terenului respectiv în baza HCL 571/2013, dar li s-a răspuns trebuiesc clarificate o serie de aspecte referitoare la dreptul de proprietate. Dar administrația locală s-a făcut că plouă.

Feriți-vă! În Cluj Napoca plouă cu parcele de 300 mp

Avocații și angajații din cadrul primăriei clujene au un succes nesperat de alții atunci când vine vorba de atribuirea ajutoarelor de 300 mp de teren pentru construirea unei locuințe.

În 2004, avocata Maria Chilea a semnat cu Primăria Cluj Napoca contractul (nr 247/24.05.2004) pentru atribuirea unei parcele de teren de 300 mp, însă de atunci și până acum administrația locală condusă de tripleta Boc-Apostu-Moisin a refuzat să pună la dispoziție parcela respectivă.

Pentru ca administrația Boc să respecte legea a fost nevoie de procese și cheltuieli nejustificate care, în final, vor fi suportate de la bugetul local, adică de clujeni.

În 2007, după trei ani de la atribuirea pe hârtie a parcelei de teren, avocata îi scria lui Emil Boc că se așteaptă ca edilul să se implice personal în rezolvarea acestei probleme.

După nouă ani de la semnarea contractului cu Primăria Cluj Napoca, văzând că administrația nu face nici un demers pentru a o pune în posesie, avocata Chilea a deschis un proces împotriva primăriei. După câteva procese, avocata Maria Chilea a obținut o sentință cu titlu executoriu prin care instanța obligă Primăria Cluj Napoca la ”atribuirea efectivă în folosința reclamantei a unei suprafețe de teren de 300 mp situat în zona Lomb, din terenul aflat în proprietatea privată a municipiului Cluj Napoca”. 

Pentru a tergiversa cât mai mult punerea în posesie, administrația Boc i-a cerut avocatei să demonstreze că nu mai deține o altă proprietate. Chiar dacă acum avocata mai deține două imobile, Chilea a replicat că la data semnării contractului ea îndeplinea toate criteriile pentru a obține terenul respectiv, astfel s-a mai deschis un alt proces. După ce Primăria Cluj Napoca a pierdut și acest proces, instanța a dispus și punerea la plata unor penalități de 100 lei/zi începând din data de 28.06.2016 până la data punerii în aplicare a sentinței prin care avocata primea terenul respectiv. Ulterior, pentru avocată, administrația locală a avut mai multe parcele de teren, în Borhanci sau Lomb.

Într-o situație similară s-a aflat și avocatul Sorin Militaru care, în baza aceleiași legi, a primit o parcelă de teren într-o zonă rezidențială a municipiului Cluj Napoca: str Ion Andreescu, o zonă rezidențială din cartierul Grigorescu.

La fel ca în cazul avocatei Chilea, colegul ei de profesie, Sorin Militaru este implicat în afaceri pe cai mari și a fost reprezentantul lui Mihai Chezan, unul dintre clujenii care, beneficiind de suportul unor politicieni locali, a dat un tun imobiliar de vreo 6 milioane de euro.    

Un alt caz fericit

Un inspector de la Serviciu de Urbanism al municipalității clujene, Giurgiu Paula Diana, a reușit să obțină un teren de 300 de mp de la administrația locală cu costul unui proces. Însă, procesul respectiv a fost câștigat cu ajutorul primăriei pentru că la termenele importante, juriștii primăriei nu s-au prezentat în sala de judecată. Potrivit procesului, Primăria Cluj Napoca ține la secret mai multe terenuri disponibile care se află în dealul Lomb. Pe lângă faptul că ea lucrează la Serviciul de Urbanism, ca inspector asistent, mama ei, Liliana Giurgiu este consilier superior în cadrul Primăriei Cluj Napoca.

În urma apariției articolului, femeia a explicat că, de fapt, chiar dacă a câștigat procesul, nu a primit parcela de teren.

”Am primit o parcelă neconstruibilă în zona Lomb pe care am anulat-o în instanță în dosarul nr xx/117/2017. Nici până la această dată primăria nu mi-a atribuit o parcelă, deși am două sentințe definitive care îi obligă la aceasta. Sentinta civila nr xx din 2014 a Judecătoriei Cluj Napoca și sentința civilă nr xx din 2017 a Tribunalului Cluj”.

Dacă nu construiești rămâi fără teren

Cei care vor să facă o astfel de solicitare și să-și construiască o casă pe un teren primit gratuit de la primărie trebuie să aibă vârste cuprinse între 18 și 35 de ani. Totodată, tinerii nu trebuie să dețină casă sau teren. Cererea de atribuire a terenului se face la consiliul local. 

Legea mai precizează că și părinții solicitantului trebuie să completeze declarații pe propria răspundere, pentru că legea îi vizează și pe aceștia: nu trebuie să dețină teren peste 500 de mp în mediul urban sau peste 5000 de mp în mediul rural. Dosarul este analizat în 15 zile de la depunere. În 15 zile de la aprobare, primarul trebuie să pună în aplicare hotărârea, pe bază de proces-verbal. Tinerii care primesc terenul au obligația să înceapă lucrările într-un an de când le-a fost atribuit terenul. În caz contrar, rămân fără el. Pentru a construi casa, trebuie să fie parcurse etapele obligatorii cu privire la obținerea certificatului de urbanism, autorizației de construcție și toate celelalte documente necesare, proiect, etc. După ce este gata casa, cei care au primit gratuit terenul pot solicita să-l cumpere de la stat, iar prețul se stabilește în consiliul local după o expertiză.