În urmă cu 12 ani, primarul Emil Boc făceau o promisiune electorală prin care se angaja să înceapă construcția Centrului cultural Transilvania, care ar fi trebuit să fie, în principiu, noul sediu al Filarmonicii Transilvania. Până în 2019, primarul împreună cu consilierii locali s-au scărpinat în cap, dar în anul respectiv au fost aprobați indicatorii tehnico-economici care arătau că proiectul costă 27,6 milioane de lei. Din 2019 până acum primăria nu a mai făcut nimic. În ședința de consiliu local de săptămâna viitoare vor fi aprobați noii indicatori tehnico-economici care arată că prețul a crescut cu aproape jumătate.
În următoarea ședință de consiliu local a Primăriei Cluj Napoca se vor vota noii indicatori tehnico-economici pentru investiția publică Centrul cultural Transilvania. Proiectul face parte din categoria promisiunilor electorale cu care edilul Boc i-a momit pe clujeni să-i dea votul și este ”fluturat” prin comisiile și ședințele de consiliu local de 12 ani. Abia în 2019 Primăria Cluj Napoca a fost în stare să adopte indicatorii tehnici-economici care spuneau că centrul cultural va costa aproximativ 27,6 milioane de lei. Însă, de atunci și până acum nu s-a mai făcut nimic pentru acest proiect. În ședința de CL care va avea loc săptămâna viitoare, consilierilor locali li se va băga sub o majorare de 40% a prețului din 2019.
Acum, potrivit proiectului făcut de proiectantul de casă al primăriei clujene, firma K&K Studio, prețul a ajuns de aproape 40 milioane lei.
”Valoarea totală a investiției – 38.827.464 lei cu TVA, din care construcții – montaj 28.406.2014 lei cu TVA”, se arată în referat.
Potrivit referatului care se va aproba săptămâna viitoare, Primăria Cluj Napoca nici măcar nu are bani să construiască proiectul.
”Municipiul Cluj Napoca intenționează să depună pentru finanțare nerambursabilă din POR 2021 – 2027 – O regiune atractivă (…) proiectul ”Restaurare, revitalizare și valorificare durabilă a monumentului istoric de pe B-dul 21 Decembrie nr 106”, arată documentul care face parte din draftul hotărârii de consiliu local.
Potrivit reprezentanților municipalității clujene din 2019 și până acum nu s-a făcut nimic în legătură cu centrul cultural pentru că… a fost greu.
”Din datele și semnalele primite din partea actorilor prezenți în sectorul investițiilor publice, în prezent s-a înregistrat o creștere foarte mare a prețurilor din domeniul construcțiilor, fapt ce a condus la o criză în domeniu, atât la nivel național, cât și la nivel mondial. Pandemia Covid 19 a accelerat și agravat situația preexistentă din domeniul construcțiilor prin reducerea în mod forțat a capacității de producție la nivel mondial, prin diminuarea stocurilor la materialele de construcții, prin afectarea fluxurilor transporturilor de mărfuri (…)”, enumeră ”extratereștrii” din administrația locală clujeană.
Cei care au întocmit referatul par să nu trăiască în Cluj Napoca și nu văd expansiunea imobiliară girată, culmea, de aceeași autoritate care întâmpină crize financiare atunci când vine vorba de implicarea în proiectele publice.
Aceste documente sunt semnate și avizate de Emil Boc și membrii comisiilor de specialitate din aparatul administrativ.
Împrumuturi de sute de milioane de lei, dar proiectul.. ioc!
Anul trecut, Primăria Cluj Napoca s-a împrumutat cu 300 milioane de lei de la Banca Transilvania, iar printre motivele împrumutului se numără și Centrul cultural Transilvania, proiect pentru care, potrivit hotărârii de consiliu local de săptămâna viitoare, Primăria vrea să acceseze de fapt fonduri europene. Împrumutul respectiv a contractat în urma unei licitații. Potrivit caietului de sarcini, document care a făcut parte din procedura de licitație, stătea scris, negru pe alb, că proiectul va înghiți cea mai mare sumă din linia de credit abia luată de la BT: 288 milioane lei.
Nu este singurul împrumut pe care Primăria clujeană l-a luat pentru acest centru cultural.
În 2011, autoritatea locală a contractat de la CEC Bank un împrumut de 120 milioane euro, cu o perioadă de rambursare de 30 ani, iar prima investiție de pe listă era… ați ghicit! Centrul cultural Transilvania!
Chiar dacă Primăria Cluj Napoca a motivat contractarea acestor două credite cu investițiile la Centrul cultural Transilvania, de fapt, nu s-a făcut nimic în cadrul acestui proiect.
Momentan, spațiul pe care ar trebui să se construiască centrul cultural este folosit pentru parcarea mașinilor.
Potrivit proiectelor care zac în sertarul municipalității, Centrul cultural Transilvania prevede ca la subsol să fie amenajate spații multifuncţionale – expoziţionale, pentru seminarii de dezvoltare a competențelor artistice, de instruire vocaţională şi ateliere educaționale.
La parter vor fi spații multifuncţionale – expoziţionale, pentru evenimente culturale şi de informare privind programele culturale, sala pentru evenimente culturale, spații pentru dezvoltare culturale interdisciplinare, spaţii pentru workshopuri culturale interdisciplinare.
La mansardă se dorește amenajarea unor spații multifuncționale, sală pentru activități educaționale și artistice, studiouri de creație, spații pentru organizare evenimente culturale și promovare patrimoniu.
Durata de execuție a obiectivului este de 24 de luni (perioada cuprinsă între data stabilită de investitor pentru începerea lucrărilor de execuție și data încheierii procesului-verbal de recepție a lucrărilor).
Durata de implementare a proiectului este de 36 de luni (perioada cuprinsă între data semnare contractului de finanțare a investiției și data finalizării tuturor activităților prevăzute în contract).
EPMC contractată să producă maculatură
Administrația locală a contractat serviciile unei firme de consultanță pentru a pune la punct caietul de sarcini al licitației pentru construirea Centrului Cultural Transilvania. Este vorba de firma de casă a primăriei Boc, EPMC Consulting, fosta societate a ministrului Sulfina Barbu. Potrivit documentației făcute de EPMC, durata de concesiune pentru societatea care ar fi trebuit să construiască Centrul cultural Transilvania și va exploata spațiile a fost prelungită de la 25 la 40 de ani. În urma studiului realizat, firma EPMC a propus mai multe variante de proiect: ridicarea unui hotel de 4* și a unei clădiri de birouri, a unui hotel cu un parking de 233 de locuri sau a unei clădiri de birouri cu parking de 233 de locuri. Potrivit notei de fundamentare făcută de EPMC, hotelul necesită o implicare mai mare a investitorului, dar și un profit sporit, birourile sunt mai ușor de operat, iar performanțele financiare, mai ușor de previzionat, iar parkingul este însă mai puțin rentabil, dar se recomandă concesionarea acestuia împreună cu celelalte clădiri.
