Afacerea recoltării de plasmă umană din România se învârte în jurul denunțătorului dintr-un dosar de mare corupție

Într-o vilă fără piscină din cartierul privat Paradisul Verde (Ilfov), afacerea imobiliară a milionarului Cristian Țânțăreanu, se află sediul social al Asociației ”Donăm Plasmă”. Este vorba de un ONG, controlat de soții Manuela și Florin Hozoc, care plănuiește să pună la punct o rețea națională de colectare de plasmă umană. În spatele celor doi se află Sebastian Vlădescu, fost ministru de Finanțe. În piața pharma din întreaga lume, plasma umană este ”aur curat”, iar în România nu există un producător. Unitățile medicale importă acest produs din Germania, iar una dintre firmele care se ocupă de acest lucru este Besmax PHARMA SOLUTIONS SRL, afacerea Manuelei Hozoc. În același timp, statul român trenează de ani buni implementarea proiectului unei bănci naționale de plasmă umană, doar-doar de ar încăpea afacerea pe mâinile unor privați. Hozoc mai este denunțător într-un dosar de mare corupție în care sunt incriminați că au luat șpăgă Călin Popescu Tăriceanu, Mircea Geoană și chiar, să nu leșinați, Emil Boc, împreună cu o întreagă turmă de politicieni.

”Asociația „Donăm Plasmă” anunță că pe parcursul anului 2022 va deschide în România 10 centre de plasmafereză, care vor colecta de la donatorii români până la 200.000 de litri de plasmă anual, cantitate suficientă să acopere necesarul fabricării medicamentelor derivate din plasmă, de care au nevoie pacienții români: 1000 kg de imunoglobulină normală, minim 2000 kg de albumină și 40.000.000 UI factor de coagulare.

Centrele vor fi operaționale începând cu primul trimestru al anului 2023, vor funcționa în 10 mari orașe ale țării, iar investițiile pentru amenajarea, dotarea, autorizarea și operarea acestora se ridică la un total de aproximativ 52 milioane de euro. Toate fondurile vor fi asigurate de către Asociația ”Donăm Plasmă”, din sponsorizări și parteneriate cu diverse companii private cu experiență în colectarea și procesarea de plasmă umană. Pe această cale, Asociația face un call to action către toate companiile de profil care doresc să se alăture acestei inițiative”, arată un comunicat de presă al Asociației Donăm Plasmă.

Sediul acestui ONG, prin care se spune că se vor investi 52 de milioane de euro (!) în centrele respective, se află într-un cartier de lux, Paradisul Verde, din comuna Corbeanca. Proprietarul ”Paradisul Verde” este milionarul Cristian Țânțăreanu ai cărui clienți fac parte din mediul high-life din București.

Președintele Asociației ”Donăm Plasmă” este Florin Hozoc, iar soția lui este secretarul asociației. Potrivit registrului Asociațiilor, singurul membru al asociației este avocata Bulacu Daniela Mariana

La aceeași adresă la care este înregistrată Asociația Donăm Plasmă a figurat și sediul firmei Old Stone Caffe. În acest SRL, care între timp a fost radiat, soții Hozoc au fost asociați cu Cservenschi Bogdan Grigore, soțul unei foste prezentatoare TV, Malvina Cservenschi, acum creatoare de bijuterii.

Soții Hozoc mai dețin firmele aflate sub sigla Besmax (Pharma Distribution SRL, Life Solution SRL, Medical Concierge SRL, Pharma Solution SRL). În cadrul uneia dintre ele (BESMAX PHARMA DISTRIBUTION SRL) ei sunt asociați cu Sebastian Vlădescu, fostul ministru al Finanțelor din Guvernul Boc, și cu Vlădescu Sebastian Alexandru (fiul).

Prin firma în care sunt asociați cei doi Vlădescu și soții Hozoc se realiza importul de imunoglobulină din Germania de la compania Biotest AG. Imunoglobulina este un anticorp făcut din plasma umană și are o varietate de întrebuințări în domeniul pharma. De la izbucnirea pandemiei de Covid-19 acest produs a fost extrem de căutat.

Întrebat de sursele de finanțare ale proiectului, Hozoc nu oferă prea multe detalii. ”Peste 80% din finanțare va fi asigurată de partenerii privați ai Asociației, care vor contribui financiar la dezvoltarea si operarea centrelor de plasmafereză, iar 20% vor fi fonduri din sponsorizări și donații acordate de persoane fizice și juridice către Asociație”.

Pe anul fiscal 2020, BESMAX PHARMA DISTRIBUTION SRL a declarat o cifră de afaceri în valoare de 42,1 milioane de lei, un profit de 14.287 lei și 14 angajați.

Consiliul Concurenței dă o mână de ajutor

La începutul acestui an, Consiliul Concurenței a amendat drastic firmele care fac afaceri în această nișă. Sesizarea în baza căreia Consiliul Concurenței a început investigațiile a fost făcută de Hozoc.

”Ancheta autorității române de concurență a fost declanșată la sesizarea mea, în calitate de director al singurului dintre distribuitorii români de imunoglobulină, care în timpul blocadei din 2017-2018 a continuat să livreze medicamente către pacienții români. Ancheta a fost finalizată după aproape 4 ani și a dovedit că ceea ce am denunțat public în primăvara anului 2018 a fost adevărat”, scrie Hozoc pe Facebook.

În februarie, Consiliul Concurenței a anunțat că a dat o amendă de aproximativ 71 milioane EUR acordată pentru cinci companii farmaceutice, furnizoare de imunoglobuline și alte medicamente derivate din plasma umană, precum și asociației reprezentative a sectorului producătorilor de terapii cu proteine plasmatice – PPTA (Belgia).

Potrivit autorității, acestea s-ar fi înțeles pentru a limita și chiar întrerupe aprovizionarea pieţei româneşti cu imunoglobuline, cu scopul de a exercita o presiune asupra autorităților de a suspenda taxa clawback pentru medicamentele derivate din sânge uman sau plasmă umană.

Firmele sancționate sunt Octapharma AG, Elveția (amendă de 25,036,372 euro), Baxalta Gmbh, Elveția (amendă de 21,874,413 euro), CSL Behring Gmbh, Germania (amendă de 15,368,036 euro), Biotest AG, Germania (amendă de 5,102,439 euro), Kedrion Spa, Italia (amendă de 3,222,374 euro) și PPTA, Belgia (amendă de 75,104 euro).

După câteva luni de la începerea pandemiei, Ministerul Sănătății a bătut palma cu Hozoc&Co pentru plasmă

În aprilie 2020, la câteva luni după începerea pandemiei cu Covid-19, Gazeta de Cluj a prezentat în exclusivitate cum Ministerul Sănătății a încheiat un protocol cu firma Besmax Pharma Distribution SRL. Prin protocol s-a prevăzut că firma a donat trei echipamente de plasmafereză și 3000 de kituri de colectare de plasmă. Valoarea totală a donației este de aproximativ 103.950 euro fără TVA (63.000 euro echipamentele și 40.950 euro kiturile).

”Scopul donației este să asigure accesul pacienților români infectați cu SARS-COV2 la tratamentul cu plasmă umană hiperimună, colectată de la convalesceți, la fel ca pacienții din alte țări, care au autorizat acest tratament salvator de vieți. Cele 3 echipamente și cele 3000 de chituri de colectare de plasmă vor fi folosite exclusiv pentru colectarea de plasmă umană de la pacienții COVID-19 vindecați (convalescenți), conform criteriilor stabilite de către specialiștii Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, împreună cu cei ai Ministerului Sănătății”, se arăta în protocol.

Donația respectivă face parte dintr-o serie de pași mărunți făcuți în jurul proiectului Banca Națională de Plasmă, o afacere de peste 800 milioane de lei care, momentan, stă la sertar.

Înainte de demiterea Guvernului Dăncilă, ideea băncii de plasmă a fost resuscitată și primele date duc la o suma de 854 de milioane de lei, arată nota de fundamentare.

Partener public urmează să fie Ministerul Sănătăţii, prin Compania Naţională Unifarm SA, unul din principalii distribuitori de produse farmaceutice şi parafarmaceutice din România.

Partenerul privat norocos va suporta costurile proiectului, mai exact cel al lucrărilor de construcţie şi dotării cu echipamente, dar şi costurile aferente activităţii de operare şi întreţinere.

Astfel, investiția pregătită de Asociația Donăm Plasmă, ar veni ca o mănușă în întâmpinarea proiectului național care, până acum, tot bate pasul pe loc.

„Înfiinţarea unei bănci naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stem, care va colecta şi prelucra plasmă de la donatorii români, va asigura cantităţile necesare de derivate din plasmă şi va garanta accesul pacienţilor români la terapiile potrivite. Totodată, se va obţine o reducere semnificativă a costurilor suportate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru decontarea unor tratamente, care în prezent sunt efectuate în străinătate. Prin înfiinţarea unei bănci naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stem se vor moderniza zece centre teritoriale de transfuzii sangvine, pentru a creşte capacitatea de colectare”, potrivit unui comunicat oficial al fostului guvern Dăncilă.

Iar pentru ca nimeni să nu se poată lega de această afacere, personajele controversate sunt trase pe linie moartă.

Potrivit declarațiilor făcute de Florin Hozoc, Sebastian Vlădescu va fi exclus din cadrul firmei Besmax Pharma Distribution.

”În acest moment este în derulare pe rolul instanței competente un proces în care asociații au cerut excluderea lui din acționariat. Încă o precizare: Sebastian Vlădescu nu a fost niciodată implicat în activitățile curente ale societății Besmax Pharma Distribution, ci doar a avut calitatea de asociat minoritar, începând din mai 2014 și până în prezent”, a mai declarat Hozoc.

Hozoc și rudele lui, deputați și politicieni

Florin Hozoc este un personaj interesant pentru domeniul pharma, de care, la prima vedere, îl leagă doar banii. L-am întrebat dacă are vreo specializare în domeniul medical care să-l fi îndreptat spre această nișă din domeniul pharma, dar nu a răspuns la această întrebare.

El este unul dintre denunțătorii unui dosar de mare corupție, supranumit Dosarul  Swietelsky.

În 2019,  fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită şi trafic de influenţă, într-un dosar de corupţie privind reabilitarea unor tronsoane de cale ferată. În acelaşi dosar a fost trimis în judecată şi fostul deputat Cristian Boureanu, acuzat de trafic de influenţă.

De asemenea, au fost deferiţi Justiţiei Mircea Ionuţ Costea (fost angajat la Ministerul Finanţelor şi fost director al Eximbank) – trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită şi Constantin Dascălu (fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor) – luare de mită.

Într-un dosar separat, în luna martie, a fost trimis în judecată omul de afaceri Josef Hornegger, care a recunoscut că a dat mită mai multor oficiali români, printre care şi Sebastian Vlădescu.

Potrivit unui comunicat al DNA, dosarul are ca obiect infracţiuni de corupţie săvârşite în perioada 2005 – 2017, respectiv plăţi în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro de către o companie străină, cu titlu de comisioane, unor oficiali români în legătură cu încheierea şi executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate.

Florin Hozoc este nașul fostului deputat PDL, Cristian Boureanu, din prima căsnicie și prieten bun cu Dan Cârlan, fost lider al PDL, potrivit propriei declarații date la DNA. Hozoc a denunțat tot în fața procurorilor. Ba mai mult, le-a spus și lucruri pe care aceștia nu le știau deja și a beneficiat de clauza de nepedepsire, potrivit legii 682/2002 privind protecția martorilor.

Austriacul Josef Hornegger a mărturisit și el la DNA, însă după ce a fost pus în fața probelor de procurori așa că nu a scăpat de tot, ci doar cu o pedeapsă de 3 ani de detenție cu suspendare și după ce a făcut cu anchetatorii un acord de recunoaștere. Înțelegerea a fost admisă de instanță și pedeapsa a rămas definitivă.

Întrebat despre relațiile stabilite cu toate aceste persoane, Hozoc spune că ”sunt implicat ca martor denunțător în două dosare penale … Asta e de bine, nu înseamnă că sunt controversat sau trimis în judecată sau condamnat… dimpotrivă! Uite că deși mi-a fost naș de cununie (referirea este făcută la Cristian Boureanu, n.red.), sunt martor denunțător într-un dosar în care este acuzat și trimis în judecată… Deci am fost alături de el, dar nu i-am ținut spatele. Martor denunțător înseamnă că eu am adus la cunoștința procurorilor faptele și probele… tocmai pentru că am fost consultantul unei companii, ca multe altele, forțate să cedeze presiunilor de a da mită ca să-și încaseze facturile de la stat… Deși și-a făcut treaba corect. Mai mult, legea acordă protecție martorilor, tocmai pentru că ei sunt mereu supuși presiunilor… Printre aceste presiuni sunt și articolele de presă în care sunt denigrați, ca să fie astfel demoralizați. Am rezistat și voi rezista la toate articolele în care vor fi minimalizate contribuțiile mele pozitive și în care voi fi considerat la fel de corupt ca cei pe care i-am denunțat”, a mai declarat Hozoc.

S-a legat până și de ”preacinstit”

În declarațiile date de Hozoc procurorilor, se arată că o parte din banii de mită, 3,2 milioane de euro, ar fi ajuns până la Emil Boc care la vremea respectivă era Premierul României.

Până la fostul premier și actualul primar al clujenilor, banii ar fi trebuit să treacă prin servietele lui Constantin Dascălu, fost secretar de stat la Transporturi și fost angajat al lui Arpad Paszkany. Potrivit rechizitoriului, Dascălu ar fi primit șpaga printr-un off-shore.

Procurorii mai arată că Hozoc și Dascălu s-au cunoscut prin Cristian Boureanu.

Potrivit rechizitoriului și declarațiilor martorilor, parte din bani trebuiau să ajungă și la Radu Berceanu, care este martor în dosar. În același timp, procurorii au decis ca Emil Boc și Anca Boagiu să nu aibă nicio calitate în dosar. De altfel, nici măcar nu au folosit declarațiile care îi incriminează pe cei doi pentru a disjunge un alt dosar de cercetare penală.

Fostul ministru de Finanțe din Guvernele Tăriceanu și Boc, Sebastian Vlădescu, este acuzat ”pentru săvârșirea a două infracțiuni de luare de mită și a unei infracțiuni de trafic de influență”. Ar fi primit o mită totală de peste 3,2 milioane de euro în două etape, o dată pe când era ministru al Cabinetului Tăriceanu (2005-2007), a doua oară pe când era ministru al Cabinetului Boc (2009).

În prima etapă ar fi primit o mită de 3,1 milioane de lei și 2,3 milioane de euro și Ionuț Costea, cumantul lui Mircea Geoană și fost director al Eximbank. Banii reprezentau o parte a unui comision de 3,5 la sută din contractul de reabilitare a căii ferate București-Constanța.

Costea ar fi primit și un Porsche Cayenne și contravaloarea unor servicii turistice. De aceste servicii turistice, plătite din șpagă, ar fi beneficiat și sora lui, Mihaela Geoană.

A fost să fie șmenul PSD, dar n-au avut noroc

Resuscitarea proiectul Banca de Plasmă a fost una cu dedicație pentru afacerile derulate prin PSD, dar li s-a terminat norocul.

Datorită unei hotărâri de guvern anterioare emise în urmă cu mai mulți ani, Institutul Național de Transfuzie Sanguină a fost reorganizat și trecut în administrarea Institutului Clinic Fundeni.

”(1) Se organizează Institutul Naţional de Transfuzie Sanguină „Prof. Dr. C.T. Nicolau”, instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Sănătăţii, prin reorganizarea Institutului Naţional de Hematologie Transfuzională „Prof. Dr. C.T. Nicolau”, după cum urmează: a) Activitatea de hematologie se preia de către Institutul Clinic Fundeni ca ambulatoriu de specialitate. b) Activitatea ambulatoriului de specialitate se desfășoară în spaţiile puse la dispoziţie, cu titlu gratuit, pentru o perioadă de 5 de ani, Institutului Clinic Fundeni, de către INTS. 2 c) Structura organizatorică a INTS este prevăzută în Anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre”, arată hotărârea de guvern.

La câteva zile după ce Guvernul Dăncilă a emis nota de fundamentare pentru banca de plasmă, PSD a înșurubat-o în funcția de șef al Institutului Fundeni pe Adriana Coțel, o fată de 35 de ani care nu avea nicio competență profesională medicală. Ea a fost director al Agenției Naționale a Medicamentului și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, considerată o apropiată a politicianului Darius Vâlcov.

Însă, Guvernul Dăncilă a fost demis și aceeași soartă a avut și Coțel.

În locul ei, la Institutul Fundeni a fost numită Anca Coliţă, doctor în științe medicale și coordonator al programului Transplant Medular Pediatric în Institutul Fundeni.

Cu pârghiile la îndemână, afacerea merge pe cont propriu

Întrebat dacă afacerile lui au fost susținute de ”pleiada” de politicieni cu care s-a înconjurat, Florin Hozoc a spus că relațiile pe care le are nu au nimic de-a face cu mersul afacerii cu recoltarea de plasmă umană

”Fantastic! Sunt înconjurat de o pleiadă de oameni politici care nu au fost în stare să-mi dea pe tavă legislația necesară colectării de plasmă. Asta dovedește tocmai că acei prieteni sau asociați nu au fost niciodată implicați sau solicitați să facă legi pentru mine. Este stupid! Dacă foloseam prietenii cu poziții politice și influență eram acum proprietarul centrelor de colectare de plasmă nu urlam ca prostul pe Facebook să facă statul legile de care avem nevoie și eu și restul companiilor care vor să colecteze plasmă. Dar mi-e greu să cred că vă pot scoate din cap prejudecata de la care porniți demersul dumneavoastră jurnalistic”, a conchis omul de afaceri.