Scandalul planetar amorsat ieri de dezvăluirile unor mari organe de presă privind ilegalitățile comise de compania americană Uber are în prim plan figuri politice grele. Oameni suspectați că au încheiat înțelegeri cu Uber pentru a permite dezvoltarea activităților companiei în disprețul legii. Documentele prezentate includ și România. Nu știm, deocamdată, dacă politicieni români au fost și ei prinși în schemele Uber, dar ne amintim că marii avocați ai companiei au fost cei de la USR/PLUS, inclusiv actualul președinte, Cătălin Drulă, care au dus bătălii teribile cu PSD în favoarea Uber, scrie Bogdan Tiberiu Iacob, pe Inpolitics.
Pe la începutul anilor 2010, Uber a fost pionier al afacerii numite ride-sharing, transporturi stil taxi care, de fapt, țineau de domeniul IT. Mai precis, Uber juca precum vechile pețitoare: crea platforme digitale prin care șoferii erau puși în conexiune cu clienții, pentru transporturi urbane, percepînd comisioane.
De aici, conflicte violente în toată lumea cu taximetriștii tradiționali, care acuzau firmele de ride-sharing că le fac concurență fără a plăti și taxele de rigoare către stat, plus alte chestiuni obligatorii pentru unii, dar nu și pentru alții.
România s-a aflat și ea pe harta conflictelor, după ce Uber a penetrat piața de aici, în februarie 2015.
Doi ani mai tîrziu, deja se înregistrau proteste de stradă ale taximetriștilor, iar miniștrii români aveau întîlniri de negociere cu cei de la Uber, privind legislația din domeniu.
”UBER nu este un serviciu de taxi, lucru agreat inclusiv de către reprezentanții Guvernului. Salutăm deschiderea Guvernul României, care și-a exprimat intenția de a defini și reglementa serviciile de ridesharing în linie cu recomandările Comisiei Europene și suntem încrezători că vor urma pași concreți în perioada imediat următoare”, se arată pe pagina de Facebook a companiei, în aprilie 2017.
Ce se poate remarca privind în urmă e că, în timp ce PSD se manifesta refractar la adresa Uber, USR susținea puternic afacerea, secondat cu un ton mai jos de cei de la PNL.
”Am avut o discuție interesantă cu Vicepreședintele C.E., Andrus Ansip, responsabil pentru Digital Single Market. M-am bucurat să aud că este un susținător al prudenței în ce privește reglementarea platformelor de tip collaborative/sharing economy (Uber, Airbnb, etc) pentru a nu bloca inovarea și dezvoltarea economică” scria pe Facebook, în 2017, deputatul Cătălin Drulă.
Doi ani mai tîrziu, în calitate de președinte al Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor, el cerea imperios guvernului Dăncilă să oprească o OUG privind activitățile de tip ridesharing (care viza activitatea companiilor Uber și Taxify), pe motiv că în Parlament se dezbătea deja un proiect pe această temă. Și USR avea o droaie de amendamente.
În toamna lui 2018, liderul userist Nicușor Dan atrăgea atenția că primarul general Gabriela Firea încerca din răsputeri promovarea unor norme care să elimine Uber de pe piață, acuzații similare venind și dinspre liberalul Cristin Bușoi: ”prin eliminarea aplicațiilor on-line de taxi, Gabriela Firea elimină de fapt tot ce era bun pe piața taximetriei”.
Mai mult, Nicușor Dan amenința public că dacă regulamentul privind taximetria impus de Firea va fi adoptat, sesizează DNA: „Principala problemă a Regulamentului este legată de interzicerea aplicațiilor mobile pentru taxi, aplicații care sunt folosite de zeci de mii de bucureșteni” acuza Dan.
În 2019, Firea anunța că îl va acționa în instanță pe useristul Andrei Caramitru pentru acuzații privind o presupusă implicare a edilului în interzicerea platformelor de ride-sharing și favorizarea “mafiei taxiurilor din Voluntari”.„Este exclus să avem orice beneficiu patrimonial direct sau indirect de pe urma interzicerii sau reglementării aplicațiilor de tip Uber. Prin urmare, atât eu cât și soțul meu am decis să îl acționăm în judecată pe numitul Andrei Caramitru, întrucât calea legală este singura prin care putem împiedica răspândirea unor astfel de calomnii”, afirma Firea.
În 2019, Oana Bogdan, membră în conducerea PLUS, lansa un apel, de acum de legendă, la renunţarea la dreptul la proprietate, anunțînd că între formele de renunțare deja existente se numără, de exemplu, Uber. Apelul ei stîrnea indignarea chiar și a unor colegi: ”Chestia cu Uber și belgienii care ar justifica un fel de renunțare la proprietate în România, printr-o altă manieră de a locui un spațiu, e atât de inexactă că nu poate fi considerată o oferta serioasă” replica, iritată, deputata USR Raluca Prună.
În mai 2019, USR anunța că se opune categoric modificărilor făcute prin OUG 21/2019 la legea taximetriei prin care, practic, se interzic platformele de ride-sharing. ”Deși interdicția nu e expresă în lege, prin faptul că li se permite organelor de control ale statului să-i amendeze ori de cate ori ies pe stradă pe șoferii care practică ride-sharingul, efectul va fi că aceștia vor renunța la activitate.
Aceată reglementare face parte dintr-un lung șir de măsuri luate de actuala guvernare în disprețul consumatorilor” afirma deputatul USR Ionuț Moșteanu, poziții similare exprimînd și colegul său, Claudiu Năsui. Extrem de criticat de useriști era și ministrul PSD Daniel Suciu, acuzat că e artizanul legislației de interzicere a Uber.
Anul trecut, deputatul USR Filip Havârneanu anunţa că a iniţiat un proiect de lege care prevede că şoferii care lucrează pentru companii de ride sharing gen Uber sau Bolt pot folosi banda destinată transportului public, aşa cum se întâmplă în cazul taxiurilor.
În zilele care urmează, odată cu extinderea prezentării de documente secrete în scandalul Uber, așa cum anunță presa internațională, am putea afla dacă cei de la USR s-au bătut sincer pentru protejarea Uber în România. Ori dacă la mijloc au fost și alte motivații. Deocamdată, nu ne putem pronunța, nu ne rămîne decît să urmărim atent evoluția scandalului.
Citește și: Arhitectul care s-a drogat cu Ayahuasca alături de Vanessa lui Oltean, trimis de Boc în delegație la München
