Avocatul Adrian Gh. Iscru, fiul istoricului GH.D. Iscru, a reuşit să reconstituie, pe baza documentelor de arhivă, steagul lui Tudor Vladimirescu, îndreptând „unele mici erori care s-au perpetuat mai bine de un secol“.
Demersul acestuia de reconstituire a unui simbol extrem de important nu este singular. Steagul a fost realizat cu fonduri proprii, însă la jumătate din dimensiunea originală (originalul avea 185/152 cm), iar primii care l-au putut admira au fost sătenii din localitatea olteană Vulpeni, de care pe autor îl leagă pasiunea comună pentru istorie şi verile copilăriei petrecute aici.
Următorul obiectiv pe care avocatul Adrian Iscru speră să-l realizeze până în octombrie anul acesta este reconstituirea stemei lui Mihai Viteazul.
„Nu aveam pictor, era nevoie de unul foarte talentat“ Reconstituirea steagului Revoluţiei de la 1821 s-a mai făcut anterior. Prima reproducere, spune Adrian Iscru în cartea „Tudor Vladimirescu, temelia statului român modern – studii de istorie în an bicentenar“, a făcut-o „un anume pictor Stoica“, aceasta fiind ulterior precizată în studiile mai multor istorici şi stând la baza altor reproduceri.
Cea mai recentă a fost făcută în 1981, la 160 ani de la Revoluţia lui Tudor Vladimirescu, fiind realizată de către soţii Olivia şi Alexandru Strachină, la dimensiuni reale, în tehnica broderiei după un model pictat, pe pânză din mătase foarte fină. Studierea mai multor documente a dus la concluzia, spune autorul, că de-a lungul timpului s-au strecurat greşeli care trebuie îndreptate.
Una dintre acestea a fost fondul albastru pal, „un havachiu“, conform descrierilor vremii, ales de ceilalţi autori de reconstituiri în urma descrierilor din diverse studii. Descrieri mai vechi însă, puse cap la cap, au dus la concluzia că steagul lui Tudor ar fi fost, de fapt, pictat pe mătase albă, fină, pe o singură parte, pentru a se putea vedea simbolurile pe ambele părţi, iar în preajma anului 1881 steagul ar fi fost căptuşit cu o mătase fină, albastră, „ca măsură de consolidare şi conservare“, spune Iscru.
Pornind de aici, s-a ales ca steagul să fie reconstituit pe mătase de culoare albă. „Nu aveam pictor, era nevoie de unul foarte talentat, ar fi durat şi mai mult“, a dezvăluit autorul, aşa că a ales varianta brodării computerizate, folosindu-se un program special.
Au intervenit mici schimbări şi la redarea iconografică, folosindu-se în acest sens descrierile făcute de mai mulţi istorici, studiul lui Aurel Metzulescu, publicat de Nicolăescu Plopşor în 1941, mai spune Iscru, fiind cel mai de ajutor la identificarea imaginii corecte, pentru că acesta cuprindea şi două planşe cu descrieri. Astfel, Sfântul Teodor Tiron, patronul spiritual al lui Tudor Vladimirescu, înfăţişat pe jumătate (nu era redată partea dreaptă) în reconstituirile precedente, a fost redat în întregime.
S-au făcut mici modificări şi privind încadrarea elementelor. Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este redat într-o ipostază specială, purtând în mână o ramură de măslin, simbolul păcii, nu o lance. Pe steag, asemenea reconstituirilor anterioare, este redată şi Sfânta Treime, iar în partea de jos se regăsesc stema şi un text scris cu litere chirilice, în fapt o rugăciune descifrată de-a lungul anilor de istorici: „Tot norodul românesc/Pre tine te proslăvesc/Troiţă de o fiinţă/Trimite-mi ajutorinţă/Cu puterea ta cea mare/Şi în braţul tău cel tare/Nădejde de dreptate/Acum să am şi eu parte“.
„Nici nu ne putem imagina cât de profund puteau gândi acei oameni la vremea respectivă“, a apreciat Adrian Iscru, oferindu-le celor prezenţi explicaţii pentru fiecare din elementele redate.
Sursa: adevarul.ro
Citește și: Arhitectul care s-a drogat cu Ayahuasca alături de Vanessa lui Oltean, trimis de Boc în delegație la München
