Prof. univ. dr. Radu Baltasiu, directorul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice (CESPE) al Academiei Române, avertizează că România a devenit o „o ţară fără stat sau cu un stat opresor din punct de vedere fiscal”.
„Ca cercetător, văd că avem o mare problemă: statul român este un stat de redistribuţie fiscală, adică colectează venituri şi le duce în străinătate. Bravo străinilor care au găsit o vacă de muls! În sociologie, asta se numeşte dezvoltarea subdezvoltării, adică sunt nişte băieţi deştepţi, care perfecţionează tehnici de a subdezvolta o ţară.
Ca expert implicat în structuri publice la nivel central, constat că avem alte structuri, care teoretic ar trebui să servească statul pe care îl deservesc şi este motiv pentru care eu am ajuns la concluzia – văzând cum se mişcă aceste instituţii – că statul român se canibalizează singur şi a ajuns la momentul în care are o problemă cu poporul român, adică îl deranjează poporul, ca să nu spun mai mult…
Şi din acest punct de vedere, al relaţiei societate-stat, ca la 1848, când România nu avea stat sau dacă avea, România era alergată de stat, adică „societatea civilă” avea o problemă cu caimacamii numiţi de Înalta Poartă.
Acum nu presupun nimic, pentru că şi marile puteri lucrează cu cine pot aici şi cu cine se oferă. Dacă la noi liderii nu ştiu decât poziţia nedemnă şi nu au în vocabularul lor sufletesc ideea de demnitate, atunci suntem trataţi ca un stat nedemn şi suferim consecinţele: rata de extragere a plusvalorii creşte invers proporţional cu demnitatea celor care ne conduc. Şi ar trebui să fim conştienţi de treaba aceasta şi să nu mai aşteptăm nimic de la stat”, a detaliat prof. univ. dr. Radu Baltasiu.
În opinia sa, reunirea Basarabiei cu România trenează din cauza faptului că „structurile care ar trebui să vegheze la aceasta au eşuat lamentabil în Basarabia”.
„Vă amintiţi că în urmă cu câţiva ani, au ieşit forţele pro-ruse. Asta arată că Ministerul de Externe şi structurile de Informaţii au eşuat în Republica Moldova, având succes aproape total interesele pro-ruse.
Trebuie să fie limpede că Rusia nu şi-ar face de cap în Republica Moldova dacă ar avea o contrapartidă aici, aşa cum sovieticii au avut o contrapondere solidă în 1918, în condiţiile în care ei au reuşit să-i izgonească din Rusia pe englezi, şi pe americani, şi pe italieni şi au făcut Uniunea Sovietică.
Dar pe români nu i-au bătut. Acum fac ce vor în Republica Moldova, interesele româneşti sunt ca un şerveţel în vânt”, a continuat directorul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice.
Potrivit sursei citate, soluţiile pentru împlinirea reunirii Republicii Moldova cu România ar fi, în primul rând, restructurarea instituţiilor care au în grijă relaţia cu Republica Moldova: „invitaţii, semianalfabeţii, nepatrioţii – în alte părţi, unde nu jenează interesele statului român”.
Apoi pusă Academia la lucru – „pentru că avem institute pe Relaţii Internaţionale prestigioase, avem Institut de Sociologie, avem Institut de Economie Mondială – să facă un raport de mai mult de 50 de pagini, în care să spună cum să aibă loc integrarea”.
Şi, după aceea, atrase elitele basarabene, iar cele care au conexiuni „prea serioase cu Moscova” – tratate aşa cum îşi tratează orice ţară „personajele care nu sunt pentru interesul naţional şi început odată procesul de reunire”.
Întrebat când estimează că se va putea face reunirea Republicii Moldova cu România, prof. dr. Radu Baltasiu a avansat cel mai devreme după viitoarele alegeri.
„Având în vedere că problema este una de instituţii, cel mai devreme va dura până la următoarele alegeri această stagnare toxică. Pentru că depinde până la urmă de voinţa poporului român să realizeze că anumite formaţiuni politice s-au lăsat copleşite de alte interese, să voteze în cunoştinţă de cauză, pentru că aparatul politic este cel care dă liber competenţei şi interesului naţional sau nu.
Aparatul politic este cel care numeşte miniştri, secretarii de stat, până la nivel de directori. Dacă oamenii aceştia sunt patrioţi şi competenţi, la fel vor fi şi cei de sub ei; dacă nu, va fi cum este astăzi”, ne-a declarat directorul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice.
